Produsul Intern Brut a crescut mai mult decât se prognoza în primul semestru al anului, ceea ce duce la tragerea unor semnale de alarmă asupra pericolului supraîncălzirii economiei și a majorării deficitelor.
Încrederea în economie este în creștere, cu efecte directe în consum, care duce la majorarea cererii și implicit la creșterea PIB. Cam așa se explică sintetic perioada prin care trece economia României în prezent și care ridică multe semne de întrebare față de posibilitatea apariției unui nou boom, care se va sparge în momentul în care balanța importuri-exporturi va înclina prea mult către intrări și va majora nesustenabil deficitul comercial și pe cel bugetar. Se remarcă pe mai multe canale o situație asemănătoare cu cea din 2008, cea anterioară crizei, când consumul era la putere pe toate canalele, susținut puternic de creditarea de consum și cea imobiliară. Ce a urmat știm deja, dar putem spune că ne aflăm în aceeași situație?
Încrederea în economie calculată de Banca Națională a României în raportul asupra inflației ne arată că ne aflăm la un punctaj de 104, relativ aproape de maximul de 110 din 2007. Pe de altă parte însă, aceleași calcule ne arată că indicatorul „încrederea consumatorilor” este la 10 puncte, la aproape jumătate față de cele circa 19 puncte din 2007-2008. Mai mult, nivelul de încredere în situația financiară se menține redus, chiar dacă a trecut în zona pozitivă, la fel și în situația economică. Cu alte cuvinte, chiar dacă ne aflăm pe creștere, încă nu am ajuns la un consum fără discernământ, așa cum a fost cel din 2007-2008. Cel mai probabil, majoritatea populației nu a uitat lecția dată de criză, fapt explicabil și prin gradul ridicat de economisire.
Totuși, deficitul de cont curent al țării noastre s-a ridicat la 2,5 miliarde euro după primele șase luni ale anului, conform datelor BNR, în timp ce în primele șase luni ale anului trecut a fost de 374 milioane euro. Cea mai mare gaură vine din comerțul de bunuri, care consemnează un deficit de 4,03 miliarde euro, față de 2,9 miliarde euro în primul semestru din 2015. Partea pozitivă este că acoperim mare parte din deficitul creat de bunuri cu excendentul din servicii, care consemneză un plus de 3,3 miliarde euro.
Cea mai bună dinamică din ultimii opt ani
Produsul Intern Brut (PIB) a crescut, conform INS, cu 6% în trimestrul al doilea al anului în serie brută și cu 5,9% în serie ajustată sezonier, iar evoluția aferentă primului semestru indică o creștere de 5,2% în serie brută și de 5% în cea ajustată sezonier. Datele din primul semestru susțin prognozele care indică o creștere de peste 4% pentru întregul an, urcare care ar depăși aprecierea din ultimii doi ani, de 3% în 2014 și 3,8% în 2015 (ambele în serie brută).
Creșterea din trimestrul al doilea a fost mult peste așteptările economiștilor, care nu estimau o urcare mult peste 4%. Dar, în timp ce ministrul de Finanțe Ana Dragu consideră că evoluția este sustenabilă dată fiind creșterea înregistrată în zona investițiilor (cu 15%) și în sectorul de construcții (cu 9%), economiștii atrag atenția că este posibil ca aprecierea să fie generată de consumul privat, care nu este tocmai sustenabil. „Creșterea rapidă a PIB subliniază nevoia unei înăspriri a politicii monetare mai devreme decât mai târziu”, arată specialiiștii ING în raportul asupra economiei.
„În semestrul I, economia a crescut cu 5,2% an la an, cea mai bună dinamică din ultimii opt ani. Considerăm că această evoluție a fost determinată de dinamica cererii interne, susținută de mixul relaxat de politici economice”, arată și specialiștii Băncii Transilvania, care precizează că vânzările din comerțul cu amănuntul a urcat cu 18% în primele șase luni. Reducerea TVA, majorarea veniturilor (salariul mediu net a crescut cu 14%, până la 2.078 lei), ieftinirea petrolului, relansarea creditului în lei și creșterea numărului de salariați sunt motivele care stau la baza revenirii consumului.
Totuși, având în vedere că ne aflăm la coada clasamentului european în ceea ce privește veniturile și printre campioni la capitolul sărăcie, este greu de crezut că o creștere a taxelor și impozitelor este necesară pentru a stopa consumul. Tot datele INS ne arată, spre exemplu, că numărul de frigidere deținute de populație a scăzut anul trecut la 53,6 produse la 100 de gospodării de la 55,5% în 2014, la fel și cel de congelatoare, de la 21,5 la 100 de gospodării la 21,1. Chiar dacă scăderea este compensată de creșterea numărului de combine frigorifice, de la 47,5 la 49,4, se poate observa că aproximativ jumătate dintre familiile din țara noastră nu dețin un frigider, o statistică deloc lăudabilă. Conform GfK Temax, vânzările de electrocasnice mari au crescut cu aproape 31% în al doilea trimestru al anului și cu 28,5% în primul semestru, dar se vede că suntem încă departe de a acoperi necesarul de electrocasnice din fiecare gospodărie.
Excedent la frigidere
Creșterea vânzărilor de produse frigorifice nu a dus însă la deficit comercial. Datele INS arată că în primele patru luni ale anului am exportat astfel de produse în valoare de 110,2 milioane euro și am importat în valoare de 56,01 milioane, ca urmare a producției interne, în principal cea de Arctic și Beko. Din păcate, situația nu este valabilă pentru toate categoriile de produse; spre exemplu televizoare nu producem, deși valoarea televizoarelor vândute este majoritară în categoria electrocasnice mari. De aceea este important să compensăm valoarea bunurilor pe care nu le producem cu a exporturilor și a investițiilor, astfel încât să acoperim deficitele generate.
Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata, cu excepția celui cu autovehicule și motociclete, a crescut în primul semestru cu 7,5% în serie brută și cu 6% în serie ajustată sezonier, conform datelor INS. Cel mai mult a urcat comerțul „altor mașini, echipamente și furnituri”, cu 23%, comerțul cu ridicata nespecializat, cu 14,7%, cel al produselor alimentare, băuturilor și tutunului, cu 13,2% și cel al bunurilor de consum altele decât cele alimentare, cu 10,4%. Producția industrială a urcat cu doar 1,3% în primele șase luni, susținută de creșterea industriei prelucrătoare cu 2,2%, în timp ce industria extractivă și producția și furnizarea de energie au scăzut cu 19,7%, respectiv cu 0,8%.
Cel puțin deocamdată nu putem vorbi de o supraîncălzire a economiei. Creditarea bancară către populație este în creștere, cu cinci miliarde lei după primele șase luni față de iunie 2015, dar cea către companii este în scădere cu trei miliarde de lei. Este însă obligatoriu să susținem producția internă de orice fel de produse și să atragem investiții, mai ales în zona producției industriale cu valoare adăugată.
5,2% este creșterea PIB în serie brută în primul semestru al anului, mult peste așteptările economiștilor, de puțin peste 4%
Cifrele venite de la INS confirmă și chiar depășesc estimările noastre. Creșterea economică este una sustenabilă, bazată pe un avans cu 15% al cheltuielilor cu investițiile, cu 9% al construcțiilor în trimestrul al II-lea și realizată în condițiile unei reduceri a creșterii comerțului cu amănuntul. Serviciile pentru întreprinderi și-au amplificat creșterea de la 7,8% în trimestrul I la 9,5% în trimestrul al II-lea. Asta arată că nu e o creștere bazată doar pe consum, ci și pe investiții și că temerile legate de o posibilă revenire la perioada anterioară crizei nu sunt întemeiate.
Anca Dragu, ministrul Finanțelor Publice
