Deşi din punctul de vedere al echilibrelor macroeconomice România stă mai bine decât a stat vreodată şi cel mai bine din Europa, dezvoltarea ţării pe termen lung este ameninţată, avertizează Valentin Lazea, economist-şef al BNR. Declinul investiţiilor de capital, demografiei şi productivităţii nu poate fi contracarat decât prin reforme structurale absolut obligatorii.
Nu avem scăpare! Dacă vrem să păstrăm şansa de dezvoltare a ţării şi să obţinem un ritm de creştere crescut avem de luat măsuri cu efect pe termen lung, iar acestea sunt obligatorii, spune Valentin Lazea, economist-şef al Băncii Naţionale a României. El a avertizat că economia nu arată nici pe departe atât de bine precum o arată indicatorii macroeconomici. Din punctul de vedere al criteriilor nominale, România nicicând nu a arătat mai bine şi marcând zece puncte din unsprezece stă chiar cel mai bine dintre toate cele 28 de ţări din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, sunt o mulţime de lucruri de făcut pentru economia reală şi convergenţa reală cu ţările industrializate din UE, a afirmat oficialul BNR în cadrul Forumului pentru industria pensiilor din Europa Centrală şi de Est, organizat astăzi la Bucureşti.
Cu o inflaţie de 1,1% şi probabil sub ţinta băncii centrale până în a doua jumătate a anului 2016, cu un curs de schimb stabilizat, cu rate de dobândă stabile pe termen lung, cu deficit bugetar redus şi datorie publică sustenabilă la 40,1% din Produsul Intern Brut, România îndeplineşte toate criteriile de la Maastricht. Creşterea economică pentru anul în curs este prognozată să depăşească marginal 3%, deficitul de cont curent la -0,8% din PIB este în echilibru. Nu trebuie, însă, să cădem în adormire!
Privind la scăderea investiţiilor din groapa demografică…
De unde îngrijorarea economistului-şef al BNR? Potenţialul de creştere al economiei s-a contractat post-criză ajungând la un nivel pentru o rată de majorare a PIB de 2-2,5%. Explicaţia pentru acest lucru ar fi că toţi cei trei factori care contribuie la avansul economic, capitalul, demografia şi productivitatea sunt în declin. Investiţiile străine directe, deşi şi-au revenit în ultimii ani, sunt departe de nivelurile de 8-9 miliarde euro pe an din 2006-2008. Forţa de muncă ce devine activă în anii 2014-2018 este încă şi mai mică decât cea care a devenit aptă de muncă în anii 2009-2013, şi cu o treime mai redusă decât generaţia care a asigurat boom-ul din anii 2004-2008.
"Nu putem obţine o creştere economică de 5% pe an cu actuala pregătire a forţei de muncă"
Acestor neajunsuri nu ne putem adresa decât cu reforme structurale. Setul de măsuri este acelaşi fie că obiectivul este creşterea economică, adoptarea euro sau randamente bune pentru fondurile de pensii, spune Lazea. El a salutat ca o măsură în sensul ajutării întineririi populaţiei majorarea recentă a alocaţilor pentru copii, însă viitor va fi nevoie de programe care să ajute românii plecaţi peste graniţă să se întoarcă acasă sau care chiar să încurajeze imigraţia.
Depotrivă agenţiile guvernamentale şi alte instituţii ale statului trebuie să găsească programe care să sporească productivitatea, să mărească intensitatea energetică, utilizarea eficientă a terenurilor agricole, să stimuleze educaţia şi alfabetizarea tehnologică. O creştere economică de 5% pe an nu poate fi obţinută cu actuala pregătire a forţei de muncă, a conchis economistul-şef al Băncii Naţionale.