Guvernul ignoră turbulenţele din economia mondială, create de Grecia şi, mai ales, de China, lansându-se într-o avalanşă de majorări ale cheltuielilor publice. În ultimele săptămâni, atât parlamentul, cât şi executivul au acordat pensii  mai mari pentru  grupele I şi II de muncă, pentru categoriile speciale, militari, diplomaţi, personal navigant şi parlamentari, alocaţii duble pentru copii, salarii cu 12% în plus pentru personalul nedidactic şi angajaţii din administraţia locală. „Sistemul public de pensii este și așa într-o mare problemă datorită natalității în scădere, speranței medii de viață în creștere şi fenomenului migraționist (români care contribuie la sistemul de pensii din alte țări). Venind acum cu astfel de majorări vom genera un deficit și mai mare în fondul de pensii public care în final se va traduce în datorie publică, taxe mai mari sau inflație“, spune profesorul de economie, Cristian Păun. Ritmul în care au fost aprobate actele normative care măresc presiunea asupra bugetului s-a înteţit în ultima săptămână.  Printr-o ordonanţă de urgenţă au fost triplate salariile nete ale înalţilor demnitari în stat, începând cu preşedintele României care a calificat decizia ca „înţeleaptă“.  Ministrul muncii a anunţat că toate salariile bugetarilor vor creşte de anul viitor când va intra în vigoare o nouă grilă de salarizare.

Veselia bugetară

În atmosfera de veselie bugetară, peste Codul fiscal s-a aşternut tăcerea. Deși a fost trimis la preşedinte de pe 1 iulie pentru promulgare, proiectul este încă în aşteptare. Surse din Ministerul de Finanţe au declarat că preşedintele amână promulgarea, fiind posibil un refuz care ar întoarce actul în Parlament pentru revizuire. Klaus Iohannis pare să aibă rezerve faţă de relaxarea fiscală, care ar duce deficitul bugetar spre 3,5% din PIB anul viitor, nu însă şi faţă de generozitatea cu care toţi politicienii, din guvern şi din opoziţie, împart banii publici, în ultima vreme. „Pun în pericol o măsură bună, relaxarea fiscală, cu decizii proaste de creştere a cheltuielilor. Este clar că cele proaste vor fi imediat promulgate de preşedinte, în timp ce Codul fiscal este amânat. Relaxarea fiscală ar ajuta România să treacă peste momentul dificil, însă politicienii împovărează, din nou, economia cu creşteri de salarii. Frica celor de la FMI nu este cauzată de relaxarea fiscală în sine, ci de modul în care va fi administrată de politicieni, iar aici le dau şi lor dreptate“, consideră analistul economic Florin Cîţu, susţinând că scăderea taxelor ar putea surprinde România într-un moment bun, cu deficit bugetar mic şi cheltuieli sub control.

În opinia sa, România ar putea fi în situaţia Poloniei din 2008 care a reuşit să depăşească uşor criza datorită finanţelor publice solide. Situaţia economică tot mai tensionată la nivel global din cauza problemelor Greciei şi,  mai ales, ale Chinei nu ar trebui să împiedice România să reducă taxele. Din contră, o relaxare ar ajuta economia.

„Însă politicienii au o limită în a  înţelege ce se întâmplă în jurul lor, reacţionează foarte greu la tăieri de impozite şi foarte repede la creşteri populiste de cheltuieli. Este modul lor de a gândi“, spune Florin Cîţu.

Deşi ar trebui să fie prudenţi cu cheltuielile, mai ales dacă intenţionează cu adevărat să facă relaxarea fiscală, guvernanţii se comportă ca în anii 2007-2008 când dădeau asigurări că România nu va fi afectată de criza mondială, majorau salariile şi pensiile şi duceau deficitul bugetar la peste 5% din PIB.  „Creşterile de cheltuieli nu sunt sustenabile. Este prea mult deodată şi într-un moment nepotrivit. Probabil că vor tăia, din nou, de la investiţii ca să susţină cheltuielile mai mari sociale. FMI va deveni mai intransigent dacă politicienii vor lua decizii populiste. Să sperăm că va exista o opoziţie faţă de aceste măsuri pentru că oamenii vor face comparaţia cu grecii şi se vor gândi că există riscul să ajungem ca ei“, consideră profesorul de economie, Bogdan Glăvan. În primele cinci luni din acest an, guvernul a obţinut un surplus bugetar de 6,3 miliarde de lei datorat atât veniturilor colectate în plus, cât şi nerealizării cheltuielilor de investiţii care au fost de 7,3 miliarde lei, însemnând 18% din suma programată pentru tot anul 2015. „Ce este însă problematic la această reducere de taxe? Faptul că guvernul nu a explicat transparent de unde ia fondurile. Că nu a spus ce reformează, ajustează din aparatul bugetar, astfel încât să se creeze spațiul fiscal aferent. Pentru că dacă se taie fonduri de la investiții, cofinanțările pentru proiectele de infrastructură de exemplu, în final vom avea taxe mai mici, dar spitale mai prost dotate și nemodernizate, școli insalubre, autostrăzi nefinalizate“, afirmă Cristian Păun. El susține că, fără un astfel de plan, România poate avea probleme similare Greciei şi ţărilor care pun în faţă populismul și fuga cu orice cost după voturi.