Directorul de Analiză macroeconomică de la Banca Transilvania, Andrei Rădulescu, a declarat că prognoza curentă este de creştere a economiei României cu 2,6% în acest an.
Aflat la conferința „Anul financiar 2023”, organizată de către Finmedia şi Piaţa Financiară, Andrei Rădulescu a mai spus că PIB-ul va depăşi 300 de miliarde de euro din punct de vedere nominal.
”Pentru 2023, perspectivele curente, după părerea mea, pot fi uşor revizuite în sus dacă nu vom asista la izbucnirea unui conflict mondial de amploare, pentru că sunt din ce în ce mai multe voci care exprimă faptul că riscul incidenţei unui al treilea război mondial este în creştere. Prognoza curentă este de creştere pentru 2023 a economiei României cu 2,6% în volum. Atenţie, acest scenariu are la bază perspectiva continuării ciclului investiţional post-pandemie cu o creştere pe investiţii productive de peste 6% cu impact de antrenare în economie”, a declarat directorul de Analiză macroeconomică de la Banca Transilvania.
Acesta a readus aminte că PIB-ul nominal, în 2022, a crescut u peste 40 de miliarde de euro, fiind un nivel record de creştere pentru acest indicator. De asemenea, el a spus că nu este exclus ca PIB-ul nominal al României să depăşească 300 de miliarde de euro în acest an.
Reformele structurale trebuie accelerate
Directorul de Analiză macroeconomică de la Banca Transilvania, Andrei Rădulescu, a mai spus că ar trebui să fie accelerate reformele structurale pentru a se ajusta cele două deficite gemene: deficitul de cont curent şi deficitul finanţelor publice.
În ceea ce priveşte inflaţia, Andrei Rădulescu a menţionat că indicele armonizat al preţurilor de consum a avut în 2022 o medie anuală de 12%, faţă de 4,1% în 2021, iar în acest an ar trebuie să coboare la 8,5% şi la 4,3% în 2024. El consideră că în acest context există spaţiu ca BNR să recalibreze politica monetară şi nu este exclus să asistăm la o reducere a ratei de dobândă de politică monetară în a doua jumătate a acestui an.
Inflația anuală în zona euro a scăzut la 8,5%
Inflația anuală din zona euro ar urma să fie de 8,5% în ianuarie 2023, în scădere de la 9,2% în decembrie, potrivit unei estimare rapidă a Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.
Dacă ne uităm la principalele componente ale inflației din zona euro, se estimează că energia va avea cea mai mare rată anuală în ianuarie (17,2%, comparativ cu 25,5% în decembrie), urmată de alimente, alcool și tutun (14,1%, comparativ cu 13,8% în decembrie), bunurile industriale non-energetice (6,9%, față de 6,4% în decembrie) și serviciile (4,2%, față de 4,4% în decembrie).
