După ce a analizat impactul negativ al războiului din Ucraina asupra economiei europene, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) estimează că economia românească va crește cu 2,8% în 2022. De asemenea, anticipează o creștere economică și-n 2023.
BERD estimează că economia românească va crește cu 4,2% în 2023
Economiile BERD au înregistrat o expansiune de 6,6% în 2021, după ce s-au contractat cu 2,6% în 2020, odată cu eliminarea restricțiilor sanitare împotriva COVID-19 și cu revenirea la activitățile zilnice pre-pandemice.
În prezent, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) anticipează o încetinere a economiei europene de 1,7% în 2022, ceea ce reprezintă o scădere cu 2,5 puncte procentuale comparativ cu estimările din noiembrie 2021.
Potrivit BERD, conflictul militar dintre Rusia și Ucraina a avut un impact profund asupra economiei europene și a economiei globale. În 2023, însă, BERD anticipează o creștere economică accelerată de până la 5 %.
Momentan, estimările respective sunt supuse unui grad imens de incertitudini economice, inclusiv riscuri majore pentru o scădere considerabilă, dacă conflictul militar din Ucraina se intensifică sau dacă exporturile de gaze naturale sau de alte produse de bază din Rusia vor fi restricționate.
După ce a izbucnit războiul în Ucraina, economia mondială s-a confruntat cu cel mai mare șoc de aprovizionare de la începutul anilor 70, susține BERD.
Rusia și Ucraina furnizează majoritatea produselor de bază, de la energie la metale și de la alimente la îngrășăminte. Prețurile produselor alimentare, petrolului, gazelor naturale și metalelor s-au scumpit brusc deoarece piețele europene au anticipat o reducere majoră a exporturilor din Ucraina, Belarus și Rusia.
Penuria de mărfuri rusești a început să se răsfrângă asupra lanțurilor de aprovizionare
Presiunile inflaționiste au fost mai mari în economiile cu venituri mai mici, unde produsele alimentare de bază și energia reprezintă o pondere mai mare în consum.
Economiile cu venituri mai mici au înregistrat, de asemenea, o deteriorarea a balanței de cont curent, precum și a balanțelor fiscale în cazurile în care guvernele au intervenit pentru subvenționarea alimentelor.
Economiile nord-africane și Libanul au fost deosebit de expuse la reducerea ofertei mondiale de grâu, notează BERD. În plus, economiile din Europa Centrală sunt strâns integrate în lanțurile de aprovizionare cu Ucraina.
Din cauza lipsei livrărilor de piese din Ucraina, o serie de fabrici de automobile au fost nevoite să suspende parțial sau total producția și să caute furnizori alternativi pe măsură ce ostilitățile s-au intensificat.
De asemenea, Europa a fost martora celei mai mari deplasări forțate de persoane de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, cu fluxuri majore de refugiați în Ungaria, Moldova, Polonia, Republica Slovacă și alte economii. Dacă istoria Europei este o călăuză, migranții relativ calificați din Ucraina ar putea oferi un impuls pentru Europa, care îmbătrânește rapid.
Pe termen scurt, însă, economiile beneficiare se confruntă cu presiuni fiscale și provocări administrative pe măsură ce își extind oferta de școlarizare, locuințe și asistență medicală. În urma invaziei, o serie de economii, în special din Europa Centrală și din statele baltice, au anunțat obiective mai mari pentru cheltuielile militare în anii următori, ceea ce a contribuit și mai mult la creșterea cheltuielilor fiscale.