Economia Rusiei s-a dovedit a fi mai rezistentă, decât se estima, la sancţiuni şi la alte efecte economice negative în urma războiului din Ucraina. O spune Fondul Monetar Internațional în cel mai recent raport. În plus, FMI anticipează o creștere economică pentru Rusia de 0,3% în 2023, după un declin de 2,2% în 2022. În octombrie, instituţia prognoza o scădere a PIB-ului Rusiei de 2,3% în acest an. O analiză publicată pe site-ul TheGrid încearcă să găsească o explicație.

Ce s-a sperat în 2022 și ce arată datele de azi

Fondul Monetar Internațional a lansat previziuni care spun că economia Rusiei va crește, în timp ce cea a Marii Britanii se va contracta. De asemenea, Rusia va crește, de fapt, mai repede decât Germania, puterea economică a Europei. Cifrele ar fi fost greu de imaginat în primele zile ale războiului, când sancțiunile occidentale au dus bursa rusă și rubla în cădere liberă, iar sute de firme internaționale, de la McDonald’s la Boeing, s-au retras din Rusia. În martie 2022, șeful Trezoreriei din SUA, Janet Yellen, anticipa că „economia rusă va fi devastată”.

Chiar și rușii se așteptau la o criză economică profundă. Ministerul rus de Finanțe spunea că se pregătește pentru o scădere a PIB-ului de peste 10%. În decembrie, un sondaj realizat de Reuters printre câțiva economiști a estimat o scădere de 2,5% pentru anul acesta.

Iată că la începutul anului 2023, FMI susține acum că economia Rusiei, după ce s-a contractat cu 2,2% anul trecut, va începe din nou să crească în 2023, cu 0,3%, iar apoi cu 2,1% în 2024.

„Pe de o parte, economia rusă se află, cu siguranță, într-o situație foarte complicată”, a declarat Serghei Alekașenko, fost bancher central și ministru adjunct al finanțelor.” Dar în ceea ce privește ideea că va urma un „colaps” total, nu este adevărat”, a precizat el.

Cum s-a ajuns aici? Războiul în sine a contribuit la impulsionarea schimbării

Acest lucru atrage după sine întrebarea firească: cum s-a întâmplat asta? Răspunsul are legătură cu două lucruri economice distincte: primul, despre ceea ce s-a întâmplat în interiorul Rusiei; iar al doilea, despre legăturile Rusiei cu lumea exterioară. Sancțiunile occidentale au fost concepute pentru a face presiuni asupra Moscovei, atât pe plan intern, cât și internațional; ideea a fost să „pună piedici” economiei interne a Rusiei și relațiilor sale comerciale, după cum afirma ex prim-ministrul britanic Boris Johnson la sfârșitul lui februarie 2022.

Restricțiile au inclus măsuri de decuplare a băncii centrale a Rusiei de la sistemul financiar internațional, blocându-i accesul la miliarde de dolari în activele de peste mări, și pentru a elimina sistemul financiar din așa-numitul sistem SWIFT. Dar dovezile arată acum că Rusia a experimentat o resursă internă în a doua jumătate a anului 2022. Paradoxul este că războiul în sine a contribuit la impulsionarea schimbării.

Când nu produci unt, ci arme, PIB-ul poate crește

În timp ce cheltuielile pentru diferite alte programe interne au scăzut cu aproximativ un sfert, iar anumite industrii au suferit pierderi uriașe (conform unei estimări, vânzările de mașini din Rusia ar putea încheia 2022 cu o scădere uluitoare de 60%), economia de război s-a extins dramatic.

În bugetul acestui an, aproximativ o treime din toate cheltuielile sunt dedicate sectorului de securitate, potrivit unei analize recente a Carnegie Endowment for International Peace. Cheltuielile militare rusești vor crește cu aproape 5 trilioane de ruble (71 de miliarde de dolari) în 2023, iar cheltuielile pentru securitatea internă și aplicarea legii se așteaptă să crească cu aproape aceeași sumă.

„Trebuie să înțelegem că atunci când nu produci unt, ci arme, PIB-ul poate crește și, cu siguranță, acesta a fost efectul în a doua jumătate a anului 2022”, a subliniat Aleksashenko, fostul bancher central rus.

La asta s-a adăugat sprijinul altor țări

Dacă imaginea internă a fost susținută de cheltuielile de război, dincolo de granițele sale, Rusia a continuat să facă comerț, relativ liber, și pe zeci de miliarde de dolari, chiar dacă sancțiunile au îngreunat firmele rusești să facă afaceri cu omologii străini. Există două motive principale: capacitatea Rusiei de a convinge partenerii comerciali importanți să ignore sancțiunile occidentale, iar al doilea, resursele naturale vaste și variate ale Rusiei.

Rusia continuă să dețină poziții dominante pe piețele mondiale de petrol și gaze. Este, de asemenea, cel mai mare exportator de îngrășăminte din lume. Iar pentru multe țări renunțarea la aprovizionarea din Rusia s-a dovedit mult prea costisitoare, indiferent de părerea lor despre războiul din Ucraina.

Rezultatul: influența Moscovei pe aceste piețe a făcut ca, în ciuda eforturilor SUA și ale partenerilor săi europeni, mai multe țări au continuat să aibă schimburi comerciale cu Moscova. India este un prim exemplu: în timp ce națiunile occidentale au luat măsuri pentru a-și reduce dependența de energia rusă, India a crescut consumul de petrol rusesc. Se estimează că India importă 1,2 milioane de barili de petrol rusesc, în fiecare lună, adică de 33 de ori mai mult decât cu un an mai devreme, potrivit Bloomberg.

Statisticile arată că va fi tot mai greu de negociat cu Putin

Și Turcia, stat membru NATO, continuă să facă comerț cu Moscova. În decembrie, Turcia a importat 213.000 de barili de motorină rusească în fiecare zi, cel mai mult din 2016.

Importurile Rusiei s-au dovedit, de asemenea, mai rezistente, deoarece Moscova și-a consolidat relațiile cu țări precum China și Turcia. Importurile către Rusia din Turcia, în decembrie, s-au situat aproape de 1,3 miliarde de dolari, mai mult decât dublu față de nivelurile din 2021. La aproape un an de război și, în ciuda acțiunilor fără precedent din partea Occidentului, statisticile sugerează, practic, că va fi tot mai greu de negociat cu Putin.