Epoca eroica a Internetului dupa ce a cucerit milioane de fani, pe toate continentele, a iceput sa apuna. Explicatia este foarte simpla. De regula, navigatorul pe Internet nu plateste pentru serviciile primite on-line, iar ivestitorii i mici dot-comuri esueaza i concurenta cu marile retele mondiale. in noua etapa de maturitate a serviciilor on-line se produce o regrupare a retelelor nationale sub umbrela celor transnationale Yahoo, Microsoft, America On-line (SUA), T-online, Wanadoo, Terra (Europa de Vest) si i acelasi timp are loc o fuziune sau diversificare i economia reala a furnizorilor de Internet. Modul traditional de plata a accesului i retea, prin gazduirea pe site a reclamelor, s-a dovedit a avea un randament publicitar care nu acopera nici cheltuielile de elaborare a continutului: stiri, servicii bancare, muzica, film, comert. Spre exemplu, unele jurnale on-line au fost nevoite sa editeze si ziare tiparite pentru a-si acoperi cheltuielile de editare. Ritmurile anuale de crestere a cifrelor de afaceri ale marilor firme din sectorul IT prefigureaza rolul pe care ele il vor juca i noua economie. Astfel, America On-line (AOL), gigantul american al serviciilor Internet, cu 17 milioane de abonati si tot atitia clienti potentiali pentru comert electronic, a avut i 1999 o crestere a cifrei de afaceri cu 58%; Cisco Systems, un alt gigant american din domeniul echipamentelor de retea a iceput prin a-si comercializa propriile produse prin e-commerce si a devenit lider mondial i domeniu – cifra de afaceri 10,9 miliarde USD i 1999 – i crestere cu 40% fata de anul precedent; Inktomi, companie lansata i 1996 i SUA ca un motor de cautare, ofera i prezent o diversitate de site-uri Web si software pentru trafic pe Internet si a avut i 1999 o crestere a cifrei de afaceri de 325%.
in acelasi timp, devine pe zi ce trece mai evident ca itreprinderea viitorului nu se va putea lipsi de utilizarea retelei Internet i desfasurarea functiilor sale normale: aprovizionare, cercetare- dezvoltare, control-gestiune, marketing, recrutare de personal, relatii cu administratia centrala si locala. in Europa, compania Siemens are un grad avansat de utilizare a retelelor electronice pentru activitatile desfasurate i firmele sale. Compania isi propune sa integreze functia de marketing la nivel global, prin ifiintarea unor centre de e-commerce zonale la MALnchen, Atlanta si Singapore, trecere care se estimeaza sa aduca economii de un miliard de dolari.
Oportunitati pentru parcuri industriale IT
Datele prezentate constituie argumente suficiente pentru a sustine necesitatea unei initiative guvernamentale pentru promovarea tehnologiei informatiei i Rominia. in prezent, se vorbeste despre un asa-numit decalaj digital, care poate aparea itre tarile dezvoltate si cele i curs de dezvoltare.
Evident ca prima conditie pentru dezvoltarea societatii informationale este existenta unei infrastructuri de telecomunicatii si echipamente informatice comparabile cu restul lumii. in ceea ce priveste infastructura de telecomunicatii, la sfirsitul anului 1999 numarul liniilor de telefonie fixa era de 3.740.000, respectiv o densitate telefonica de 16,7%. Telefonica Rominia, primul operator de telefonie mobila din tara noastra , a aparut i 1993, fiind preluata apoi de Romanian Domestic Telephony Holding (RDT) i 1998. Denumirea companiei a fost schimbata i Telemobil, companie care la sfirsitul anului 1999 avea 20.000 de abonati.
Noi investitii straine i telefonia mobila s-au facut apoi i 1996, cind au fost acordate licente GSM 900 la doi operatori: MobiFon (actionari majoritari Telesystem International Wireless – Canada si Air Touch – SUA) si MobilRom (actionar majoritar France Telecom Mobile International Franta). Primul a lansat serviciul de telefonie mobila Connex, iar cel de al doilea serviciul Dialog. Se poate spune ca prin contributia acestor firme, aflate i competitie, Rominia a ajuns printre tarile din Europa cu o retea dezvoltata de telefonie mobila. Etapa urmatoare i dezvoltarea telecomunicatiilor o va constitui lansarea licentelor de operare DCS – 1800.
O cercetare efectuata i septembrie 2000 de catre firma de cercetare de piata GfK Romania asupra utilizatorilor de Internet constata ca circa 9% din romini au devenit utilizatori de servicii Internet. Raspunsurile cu privire la scopul i care se apeleaza la Web indica, pe primul loc, posta electronica (46% din utilizatori), urmata de conversatia itre utilizatori – Chat – (33%), si pe locul trei informarea asupra evenimentelor (31%). Timpul alocat de utilizatorii din Rominia saptaminal Internetului este, i medie, de 4 ore.
Economistii au semnalat existenta unei posibile nise pe piata mondiala pentru exportul de software. Facilitatile create de recent aparuta Lege a parcurilor industriale ar putea fi utilizate pentru crearea unui centru national de informatica de care s-a vorbit mult i ultimii ani. Legea prevede inclusiv posibilitatea instituirii unei zone libere i incinta parcului industrial. Avantajele functionarii unui Internet City, care transforma economia traditionala i noua economie, a determinat emiratul Dubai sa aloce 200 milioane USD pentru crearea unei zone libere pentru e-commerce, proiect cu reale sanse de succes.