Scăderea accentuată a indicilor bursieri, descurajarea exporturilor în dolari, reducerea investiţiilor străine, scumpirea carburanţilor şi a gazelor naturale. Iată ce ne-ar putea aduce criza economică din SUA. Economia Statelor Unite stagnează şi dă semne puternice că va începe să se contracte, moneda americană a atins, la mijlocul săptămânii trecute, un minim istoric faţă de cea europeană (1,59 dolari pentru un euro), criza de pe piaţa imobiliară, izbucnită anul
Scăderea accentuată a indicilor bursieri, descurajarea exporturilor în dolari, reducerea investiţiilor străine, scumpirea carburanţilor şi a gazelor naturale. Iată ce ne-ar putea aduce criza economică din SUA.
Economia Statelor Unite stagnează şi dă semne puternice că va începe să se contracte, moneda americană a atins, la mijlocul săptămânii trecute, un minim istoric faţă de cea europeană (1,59 dolari pentru un euro), criza de pe piaţa imobiliară, izbucnită anul trecut, se acutizează, la fel şi problemele sistemului bancar. Una dintre cele mai cunoscute instituţii financiare americane, Bear Stearns, a fost achiziţionată, pe fondul dificultăţilor, de rivalii de la JP Morgan, cu 236 de milioane de dolari, un preţ de 15 ori mai mic decât valoarea de piaţă a companiei, cu numai o săptămână în urmă şi de 76 de ori mai mic decât cea din aprilie 2007.
Deşi oficialii de la Washington se feresc să pronunţe cuvântul, recesiunea se apropie cu paşi tot mai repezi. Experţii Fondului Monetar Internaţional spun că „economia SUA este foarte slăbită, aflându-se în mod clar aproape de o posibilă recesiune“. La rândul său, Shahmir Khaliq, preşedintele Citibank România, afirmă că este evident că asistăm la o criză amplă, mult mai mare decât ceea ce am trăit în istoria recentă. „Luând însă în considerare măsurile Fed, cred că această situaţie se va ajusta treptat, chiar dacă nu într-un orizont scurt de timp“, adaugă el.
Nu e o surpriză pentru nimeni că situaţia gravă a economiei americane are efecte globale. Preţul petrolului a ajuns, în 12 martie, la un nou nivel-record, de peste 110 dolari pe baril, iar analiştii prognozează că, peste un an, el va trece de 130 de dolari pe baril. Şi aurul a depăşit, pentru prima oară în istorie, pragul de 1.000 de dolari pe uncie, pe fondul neîncrederii investitorilor în sistemul bancar, dar şi al devalorizării monedei americane. Şi alte metale, cum ar fi argintul, platina sau cuprul, au înregistrat, săptămâna trecută, creşteri importante ale preţului pe pieţele de profil. Tot căderea dolarului i-a făcut pe oficialii Gazprom să anunţe, pe 15 martie, că preţul mediu de livrare a gazelor naturale ruseşti către Europa va ajunge în 2008 la 400 de dolari pentru o mie de metri cubi, cu aproape 30% mai mult decât nivelul de 310 dolari anticipat anul trecut.
Bursa de la Bucureşti cade din simpatie
Din ce în ce mai strâns legată de economia mondială, România nu avea cum să scape de influenţele crizei. Indicele bursei bucureştene a pierdut joia trecută peste şapte procente, în ton cu restul instituţiilor similare din întreaga lume. De la începutul anului, deprecierea indicelui BET este de peste 40%. „Prin ponderea mare deţinută de investitorii nerezidenţi, ieşirea capitalului deţinut de aceştia, într-o mai mare măsură decât s-a înregistrat până la finele anului 2007, ar putea induce un sentiment de nesiguranţă şi, totodată, ar putea genera un trend descrescător în ceea ce priveşte performanţele bursei“, spune Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP).
El mai vede ca potenţiale riscuri pentru economia autohtonă, în contextul internaţional actual, concentrarea prea mare a comerţului exterior (circa 42% din exporturi se realizează doar către trei state, Germania, Italia şi Franţa), ponderea ridicată a activităţilor cu consumuri energetice mari, criza de pe piaţa muncii corelată cu mobilitatea redusă a populaţiei. De asemenea, preşedintele CNP nu exclude o scădere a investiţiilor străine.
Nu toţi observatorii fenomenului sunt de aceeaşi părere. Cristian Mladin, analist BCR, estimează o creştere importantă a fluxului de investiţii străine, mai ales sub formă de proiecte greenfield. El crede că, în cele din urmă, România ar putea beneficia de pe urma acestei crize, fiind posibil ca tot mai multe companii din UE să îşi orienteze afacerile spre Europa Centrală şi de Est. Mladin subliniază, totuşi, că o încetinire a economiilor occidentale ar putea duce la creşterea deficitului comercial. Pe de altă parte, deprecierea leului în raport cu euro ar putea încetini consumul. „Având în vedere că piaţa bancară românească este dominată de mari jucători la nivel european, este de aşteptat ca împrumuturile de la băncile-mamă să se scumpească, acest lucru reflectându-se direct în dobânzile practicate în relaţia cu clienţii“, adaugă Cristian Mladin.
Exportatorii în dolari îşi revăd planurile de expansiune
Comerţul exterior al României se va resimţi serios. „Relaţiile comerciale extra-comunitare ale ţării noastre, fie că sunt cu SUA, cu China, cu Australia fie cu Africa se bazează pe dolar. Ceea ce înseamnă că o parte importantă a exporturilor noastre este în pericol să devină necompetitivă din cauza devalorizării dolarului“, spune Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Importatorilor şi Exportatorilor din România. El spune că cele mai afectate vor fi companiile care exportă maşini şi utilaje, derivate din petrol, produse chimice, mobilă şi produse din sticlă şi porţelan.
Dar şi alte domenii sunt în pericol. „Deocamdată, fluctuaţiile valutare nu sunt chiar aşa de dramatice. Nu trebuie să uităm că noi suntem căliţi într-o economie dificilă, avem flexibilitate şi cred că vom găsi soluţii. Însă, pe termen mediu, probabil că va fi greu să ne sustragem efectelor ei, mai ales dacă economia României şi a ţărilor cu care lucrăm vor fi afectate de criză“, spune Anca Crahmaliuc, director de marketing al Siveco, cel mai mare exportator autohton de software.
Unele companii îşi fixaseră, pentru 2008, ţinte clare de creştere pe piaţa din SUA. În noul context, este foarte posibil ca aceste planuri să nu mai poată fi duse la bun sfârşit. Este cazul Antibiotice Iaşi, care dorea să crească exporturile către Statele Unite de circa trei ori, de la 1,5 milioane de dolari în 2007. Surse din cadrul companiei ne-au declarat că acest obiectiv a fost deja reanalizat.
Importatorii de mărfuri non-euro profită de conjunctură
Există, însă, şi domenii sau companii pe care criza nu le afectează sau, din contră, chiar le avantajează. „Devalorizarea dolarului în raport cu moneda naţională este în măsură să ieftinească produsele, având preţurile exprimate în dolari SUA, şi să promoveze importurile de pe pieţele unde mărfurile se exportă cu plata în dolari“, explică Valentin Brebenel, coordonatorul Compartimentului Sinteză din cadrul Departamentului pentru Comerţ Exterior. El adaugă că, pe de altă parte, devalorizarea monedei naţionale faţă de cea europeană reprezintă un avantaj în cazul exporturilor româneşti în euro.
Retailul este unul dintre marii câştigători. Andreea Mihai, director de marketing a Carrefour, spune că devalorizarea dolarului în raport cu leul favorizează compania sa, având în vedere faptul că anumite produse comercializate de reţeaua de hipermarketuri se importă din Asia, în dolari. Criza nu afectează nici planurile de extindere a Carrefour. „Piaţa din România este în creştere şi comerţul modern este încă în faza de început“, afirmă Andreea Mihai.
Deşi Citibank se află pe unul dintre primele locuri în clasamentul băncilor afectate de criza creditelor subprime, cu pierderi de aproape 19 miliarde de dolari, 2007 a fost cel mai bun an de la intrarea pe piaţa autohtonă pentru filiala din România a băncii. „În 2008, Citi va continua să îşi dezvolte operaţiunile pe piaţa locală. Până la finalul acestui an, ne vom lărgi echipa cu 200 de angajaţi, ceea ce înseamnă o creştere cu aproximativ 30% faţă de ianuarie 2008“, dezvăluie Shahmir Khaliq.
Într-o lume în care economiile naţionale sunt într-o interdependenţă din ce în ce mai puternică, „gripa“ din SUA nu avea cum să treacă fără a face să strănute şi economia României. De altfel, potrivit unei analize a Economist Intelligence Unit, România este una dintre cele mai vulnerabile ţări din regiune la turbulenţele externe, aşa că evoluţia crizei din Statele Unite este mai îngrijorătoare decât ar putea părea.
Mihai Ionescu, preşedintele ANEIR
MERSUL COMERŢULUI
În primele 11 luni din 2007, produsele cu valoare adăugată mare au reprezentat peste 60% din exporturile României (22,2% – maşinile şi echipamentele mecanice şi electrice, 16,3% – produsele metalurgice, 11,9% – mijloacele de transport şi 8,8% – produsele chimice şi masele plastice). În acceaşi perioadă din 2004, de exemplu, aceleaşi categorii reprezentau numai 45% din exporturi. Ca valoare, exporturile s-au dublat în ultimii patru ani.
Având în vedere că, în cazul ultimelor recesiuni, importurile SUA au scăzut cu până la 30%, determinând, în lanţ, scăderi ale importurilor şi pe plan mondial, exportatorii români ar putea avea probleme serioase în viitorul apropiat.
ISTORIA RECESIUNILOR
Între 1980 şi 1982, economia Statelor Unite a înregistrat mai multe luni de declin, ca efect al crizei energiei declanşate de revoluţia din Iran. În trimestrul II din 1980, PIB-ul a scăzut cu 7,8%. În trimestrul IV din 1981 şi trimestru I din 1982 economia SUA a scăzut cu 4,9%, respectiv 6,4%.
O altă recesiune a avut loc între iulie 1990 şi martie 1991. PIB-ul a scăzut cu 3% în trimestrul IV din 1990 şi cu 2% în trimestrul I al anului 1991. Cea mai recentă criză s-a petrecut în perioada martie 2001-noiembrie 2001, când au avut loc atentatele din 11 seoptembrie şi când s-a prăbuşit valoarea majorităţii acţiunilor firmelor din sectorul IT cotate la bursă. În trimestrul II din 2001, PIB-ul a scăzut cu 1,4%.
Ion Ghizdeanu, preşedintele CNP
DEFICITUL NU SE LASĂ
24,3 de miliarde de euro va fi deficitul balanţei comerciale a României în acest an, în creştere cu 2,8 miliarde de euro faţă de nivelul înregistrat anul trecut. În 2008, importurile vor fi de 54,3 miliarde de euro, iar exporturile, de 34,5.
VICTIME COLATERALE
Criza din Statele Unite ar putea provoca pierderi de 800 de miliarde de dolari instituţiilor financiare din întreaga lume, au estimat experţii Fondului Monetar Internaţional. 230 de miliarde de dolari ar urma să fie pierderile totale ale băncilor implicate direct în criza creditelor ipotecare subprime, restul fiind pierderi indirecte. În acelaşi timp, s-a estimat că valoarea companiilor listate la bursele din întreaga lume s-a diminuat, ca urmare a aceleiaşi crize, cu 8.000 de miliarde de dolari. Experţii de la Bank of America au estimat că pierderile au fost semnificativ mai mari decât cele înregistrate cu ocazia crizelor financiare din ultimele decenii.
Capital – Editia nr.12, data 26 martie 2008