Redresarea economică globală, în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, se desfășoară într-un ritm inegal, evidențiind diferențe semnificative între principalele regiuni economice ale lumii.
Conform raportului Coface privind riscurile sectoriale și de țară, economiile avansate și emergente se confruntă cu provocări variate, în funcție de sectorul industrial, cererea internă și politicile guvernamentale.
SUA: O revenire economică solidă
Economia Statelor Unite se remarcă printr-o revenire robustă, sprijinită de o cerere internă puternică.
În al doilea trimestru al anului 2024, SUA a înregistrat o creștere anualizată de 3%, demonstrând rezistența sa economică.
Deși piața muncii începe să încetinească, reducerea inflației și scăderea prețurilor materiilor prime, în special a produselor petroliere, oferă un mediu favorabil pentru creșterea economică.
Primele reduceri ale ratei dobânzii de către Federal Reserve (Fed) marchează o relaxare monetară care ar putea stimula și mai mult activitatea economică.
Cu toate acestea, în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2024, viitorul politic al SUA ar putea influența semnificativ economia globală.
Kamala Harris și Donald Trump propun abordări economice distincte, cu Harris pledând pentru reglementarea prețurilor și Trump propunând reducerea taxelor și o expansiune în sectorul energetic.
Oricare va fi rezultatul alegerilor, acesta va avea implicații majore asupra economiei mondiale, având în vedere influența globală a SUA.
Zona Euro: Incertitudini și stagnare industrială
În contrast, zona euro întâmpină dificultăți majore, în special în sectorul industrial, care continuă să sufere. Scăderea producției, în special în Germania, principalul centru industrial european, reflectă o redresare fragilă. Producția industrială a Germaniei este încă cu 12% sub nivelul pre-pandemic, iar scăderea încrederii managerilor de achiziții sugerează o perspectivă de stagnare pe termen scurt.
Sectorul serviciilor, care a susținut inițial redresarea în Europa, începe să încetinească, în timp ce consumul gospodăriilor rămâne limitat de un nivel ridicat de economisire și de scăderea încrederii. În plus, companiile europene sunt afectate de creșterea costurilor cu forța de muncă, ceea ce erodează marjele de profit și contribuie la un număr tot mai mare de insolvențe.
Deși scăderea prețurilor materiilor prime aduce un oarecare sprijin pentru dezinflație, politicile fiscale mai stricte și procedurile de deficit excesiv inițiate de Comisia Europeană împotriva unor țări, inclusiv Franța, sugerează că redresarea zonei euro va rămâne lentă și incertă.
China și economiile emergente
China, odinioară motorul economiei globale, se confruntă acum cu dificultăți majore. În ciuda măsurilor de sprijin implementate de guvernul chinez, economia țării este afectată de o criză a pieței imobiliare și de o cerere internă slabă. Încetinirea economică a Chinei afectează și alte economii, în special cele care depind de lanțurile sale de aprovizionare.
Totuși, economiile emergente, în special din Golf și America de Sud, compensează parțial încetinirea Chinei. Aceste regiuni beneficiază de reorganizarea comerțului global și câștigă cote de piață în lanțurile de aprovizionare chino-americane. În ciuda unei creșteri economice mai modeste prognozate pentru Brazilia, economiile emergente vor continua să joace un rol important în contribuția la creșterea globală în 2025.
