Nivelul economiei subterane din România este în continuă creştere, potrivit ultimelor date, în special pe fondul crizei economice. Acest fenomen are, în principiu, efecte negative asupra economiei „albe”, adica a economiei fiscalizate, dar sunt şi efecte pozitive, potrivit unor analişti economici, care merită avute în vedere.
Potrivit unui sudiu al EUobserver, publicat săptămâna trecută, economia subterană a ajuns în România la un nivel cuprins între 36 şi 39 de procente.
Mai mult decât atât, unii analişti estimează că fenomentul se va dezvolta şi va creşte în amploare în perioada următoare stimulat fiind de ultimele măsuri fiscale adoptate de către Guvern, printre care introducerea impozitului forfetar.
Alţii sustţn că, deşi este posibilă o creştere a economei subterane şi în special a muncii la negru, introducerea impozitului forfetar nu trebuie blamată cu orice chip.
Florin Pogonaru: Supraimpozitarea forţei de muncă va creşte economia subterană
„Astfel de statistici, precum cea prezentată de către EUObserver au o mare doză de intuitivitate. Nu poţi să spui că economia subterană este între 36 si 39 la sută. Este foarte riscant. Sunt două chestiuni de abordat în această privinţă.
În primul rând există un optim de impozitare dupa cum rezultă din Curba lui Laffer. În masura în care vor fi introduse noi taxe sau vor fi mărite cele existente, mai ales pe forţă de muncă, atunci economia subterană va creşte”, a declarat pentru CAPITAL Online Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.
Acesta a ţinut să precizeze, pe de altă parte că, în opinia sa, introducerea impozitului forfetar nu este de natură să determine o creştere a economiei subterane.
„S-au creat o serie de vehicule prin care s-a făcut abuz de drept. Un exemplu elocvent în acest sens îl constituie microîntreprinderile prin care s-au făcut megaafaceri imobiliare”, a mai spus Florin Pogonaru.
Bogdan Baltazar: Un nivel crescut are şi aspecte pozitive
Cresterea nivelului economiei subterane este îngrijoratoare, în sine, dar nu trebuie scăpate din vedere efectele pozitive pe care le poate aduce, susţine Bogdan Baltazar.
„Acest procent nu este în regula. Treaba este foarte supărătoare. Nu este deloc fezabil. Pe de altă parte, trebuie spus că un nivel crescut al economiei subterane are şi aspecte pozitive, dacă pot spune aşa, în sensul că poate absorbi, chiar şi neoficial, din forţa de muncă disponibilă scăzând, astfel, rata şomajului”, a declarat pentru CAPITAL Online analistul financiar Bogdan Baltazar.
Marian Petre Miluţ: Piaţa muncii va fi afectată
„Majorarea salariului minim pe economie este o măsură antisocială care va avea efecte vizibile în ceea ce priveşte economia subterană. Consecinţele se vor resimţi acut la nivelul impozitului colectat de stat de la IMM-uri. Acestea îşi vor reduce veniturile impozabile prin subdeclararea profitului provocând astfel evaziune fiscală şi şomaj.
UNPR estimează că procentul economiei la negru va creşte cu cel puţin 10% ca urmare a acestei măsuri populiste anunţate de Guvern.
Deşi la prima vedere pare a fi o măsură socială, majorarea salariului minim va avea efecte negative ca urmare a ridicării grilei minime de salarizare. Piaţa muncii va fi afectată de aceste modificări fiscale care vor stimula munca la negru şi veniturile nedeclarate. Astfel, micii întreprinzători vor fi nevoiţi să reducă salariile declarate pentru a păstra un echilibru al bugetului prevăzut pentru 2009.
Diminuarea salariilor declarate va duce la o creştere a salarizării la negru şi implicit, o reducere a veniturilor bugetare. De aceea, UNPR consideră această iniţiativă, alături de impunerea unui impozit forfetar, măsuri total ineficiente atât pentru patroni cât şi pentru stat”, a declarat pentru CAPITAL Online Marian Petre Miluţ -preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatului Român.
CITEŞTE ŞI:
