Sa zicem ca o familie din Romania vrea sa-si zugraveasca locuinta. Va angaja un zugrav, va negocia o suma, iar la sfarsitul lucrarilor va plati. Mai mult ca sigur, in 99% din cazuri nu va primi in schimbul banilor nici o factura sau chitanta. La fel se intampla insa in foarte multe locuri din economia romaneasca. Vanzatorul de la magazinul din colt nu emite nici un bon fiscal, iar plata facuta, in vacanta, la o mica vila particulara va ramane fara nici un document contabil. Cu sau fara buna stiinta, consumatorul roman participa si incurajeaza ceea ce se numeste economia subterana.
O echipa din cadrul Centrului Roman de Politici Economice a realizat un studiu cu tema „Economia subterana in Romania”. Rezultatele nu mai surprind, din pacate, pe nimeni. In anul 2000, economia subterana a fost de aproximativ 16 miliarde de dolari, adica aproape o jumatate (44%) din produsul intern brut. Atentie, insa! Autorii studiului exclud din sfera de interes activitatile ilegale, cum sunt comertul cu arme sau droguri si prostitutia. In calculul celor care au intocmit studiul au intrat insa societatile comerciale, institutiile publice, liber-profesionistii sau persoanele fizice. Deloc surprinzator, industria este zona in care economia subterana este cea mai prezenta. Raportul estimeaza ca opt la suta din produsul intern brut se produce in industrie in economia subterana. Faptul este explicabil, daca ne gandim ca in zona industriala se afla, pe de o parte, societatile nationale, iar pe de alta parte, companiile care au fost privatizate. Pe locul doi in topul economiei subterane se afla turismul.
Interesant este ca autorii studiului exemplifica si cauzele care au dus la inflorirea economiei subterane in Romania. Prima problema tine de nivelul de trai redus si de economisirea scazuta. Efectul a fost cresterea dobanzilor, ceea ce a descurajat investitiile. A doua problema tine de incasarile reduse la bugetul de stat. Companiile s-au lovit de un mediu economic ostil si au reactionat in consecinta, adica au amanat platile catre buget. In criza de resurse si din dorinta de a micsora deficitul bugetar, statul a impus noi taxe sau le-a majorat pe cele existente. Ceea ce a avut un efect invers: tot mai multe companii s-au indreptat catre economia subterana. Colectarea fondurilor la buget a fost si mai anevoioasa. In al treilea rand, incalceala din domeniul legislatiei muncii a facut ca tot mai multi oameni sa lucreze la negru. Autorii studiului au si cateva solutii pentru micsorarea acestui tip de economie: accelerarea privatizarii, restructurarea utilitatilor publice si evitarea reglementarilor excesive pe piata muncii.