Plăţile între companii au ajuns să se facă şi cu întârzieri de aproape un an. Blocajul financiar, la care statul contribuie din plin, are mici şanse să fie rezolvat prin măsurile anunţate de relansare a creditării.
Distribuitorii de produse IT au uitat deja perioada în care încasau banii pentru marfa livrată într-o săptămână de la micii retaileri şi într-o lună şi jumătate de la hipermarketuri. Acum, termenele de plată au fost majorate cu 30 de zile, potrivit directorului general al Asesoft Distribution, Iulian Stanciu. Problemele din domeniul său par însă floare la ureche pentru companiile din sectorul distribuţiei de medicamente.
Pe lanţul producători – distribuitori – farmacii – spitale s-a ajuns chiar la plăţi efectuate cu întârziere de 290 de zile şi la sistarea comenzilor la furnizorii din străinătate. Statul, care datorează companiilor din domeniu sute de milioane de euro (circa 10.000 miliarde de lei vechi), dar popreşte conturi pentru plăţi de TVA întârziate câteva zile, este unul dintre generatorii blocajului. Problema se extinde şi în sistemul bancar, unde distribuitorii de medicamente au împrumutat peste 500 de milioane de euro şi au dificultăţi de rambursare.
În întreaga economie, numărul incidentelor de plată s-a triplat în primele două luni ale anului faţă de ultimul trimestru din 2008, potrivit companiei de analiză financiară şi rating Coface, începând să scadă abia din martie. Pentru a evita oprirea completă a activităţii a peste 56.000 de firme, Guvernul a anunţat că le va păsui şase luni pe cele care reuşesc să prezinte garanţii. Mediul de afaceri consideră că măsura are puţine şanse de succes, la fel ca şi demersurile făcute pentru relansarea creditării. Principalul beneficiar al acestora va fi statul, care va înghiţi grosul creditelor bancare în perioada următoare.
6 luni de păsuire au fost promise de guvern pentru restanţierii la buget
75 de zile se întârzie la plată în distribuţia IT
6 luni este întârzierea cu care spitalele îşi plătesc furnizorii
290 de zile este întârzierea la plata facturilor înregistrată de unele companii din farmaceutice
30 de zile este creşterea minimă a termenului de plată la nivelul economiei, potrivit Coface
Extensia termenelor la care se fac plăţile în economie este primul simptom al unui blocaj financiar, iar când întârzierile ajung până la aproape un an e semn că România va fi lovită şi mai puternic de criza economică.
«Niciodată nu a fost atât de rău, deşi probleme cu plăţile avem de când ne ştim», se plânge Viorel Vasile, preşedintele Asociaţiei Distribuitorilor de Medicamente din România (ADMR). Facturi care au ajuns să se încaseze şi la 290 de zile pe lanţul producători – distribuitori – farmacii – spitale creează probleme cărora nu le mai pot face faţă nici companii obişnuite deja, de mulţi ani, cu plăţi realizate de spitale la şase luni după livrare. „E lanţul slăbiciunilor: spitalele sau farmaciile nu ne plătesc la timp pentru că, la rândul lor, nu îşi primesc banii de la stat, iar noi nu ne mai putem plăti furnizorii, care decid că nu ne mai vând nimic, mai ales dacă sunt producători din străinătate“, spune Vasile.
Pe o piaţă a produselor farmaceutice de două miliarde de euro, statul este primul generator al blocajului, acumulând datorii către companiile din domeniu de sute de milioane de euro. „Ministrul Sănătăţii se laudă că au plătit aproape tot, dar există încă restanţe şi din 2006 şi 2007. Datoriile totale ale statului sunt de circa 10.000 de miliarde de lei vechi“, arată preşedintele ADMR.
Incapabile să achite restanţele pentru medicamentele compensate deja livrate, autorităţile promit pensionarilor extinderea facilităţilor. De săptămâna trecută, medicamentele ar trebui să fie compensate în proporţie de 90% de către stat şi pentru bătrânii cu pensii de 700 de lei, plafonul urcând de la 600 de lei.
În realitate, farmaciştii nu mai vând compensate aproape nimănui, în condiţiile în care statul nu plăteşte nici restanţele, iar bugetele speciale pe 2009 pentru oncologie s-au terminat din luna mai, iar cele pentru diabet şi HIV, din iunie. „Consumul mediu pe o farmacie este de două – două ori şi jumătate mai mare, la un buget alocat de CNAS cu 10%-15% mai mic faţă de anul trecut“, susţine Vasile.
Băncile, a doua verigă slabă în lanţul blocajului financiar
Situaţia este agravată de pierderile cauzate de diferenţa de curs valutar, facturile pentru medicamentele livrate în 2008 încasându-se la un curs de 3,63 lei/euro şi 2,56 lei/USD, în timp ce plăţile către furnizori se fac la cursul actual, mult mai mare.
Pentru o companie ca Farmexim, devalorizarea a însemnat pierderi de zece milioane de euro în 2008. Blocajul plăţilor din domeniul farma se transmite mai departe în sistemul bancar. Pentru a-şi putea susţine activitatea curentă şi a achiziţiona echipamentele şi mijloacele de transport cerute de standardele europene, distribuitorii de medicamente s-au împrumutat masiv la bănci începând din 2007. An în care numai A&D Pharma a obţinut un credit de 100 de milioane de euro, Fildas – 80 milioane de euro, iar Relad – 60 milioane de euro.
„Bineînţeles că apar probleme de rambursare şi cu obţinerea unor credite noi“, spune preşedintele ADMR. Relad a reuşit să deblocheze negocierile cu băncile în ultima perioadă, în condiţiile în care presiuni suplimentare vin şi din partea Ministerului de Finanţe, obişnuit să pună poprire pe conturi chiar după o întârziere de trei zile la plăţi TVA de un milion de lei.
Captive în acest lanţ al slăbiciunilor sunt şi băncile, pentru care refuzul de a acorda finanţări suplimentare unui client mare poate însemna blocarea rambursărilor de rate şi imposibilitatea de a recupera creditele anterioare.
Statul contra stat
Blocajul cronic din sistemul de sănătate este simptomatic pentru întreaga economie. Potrivit companiei de analiză financiară şi rating Coface România, numărul lunar al incidentelor de plată în intervalul octombrie – decembrie 2008 s-a triplat faţă de maximul primelor nouă luni ale anului 2008, pentru ca în ianuarie – februarie 2009, numărul lunar al incidentelor de plată să se dubleze faţă de trimestrul IV al lui 2008. Totuşi, începând cu luna martie, poate fi remarcată o uşoară calmare a situaţiei. „Acestea sunt incidente între companii. În unele situaţii, cauza indicată de debitori pentru justificarea imposibilităţii de a plăti a fost neîncasarea unor sume datorate de către stat“, spune Eugen Anicescu, Credit Insurance Manager la Coface România. Din perspectiva Coface, sectoarele cele mai afectate de blocajul financiar sunt construcţiile (inclusiv domeniile furnizoare de produse şi servicii pentru construcţii), distribuţia IT, producţia de mobilă şi transporturile. „Termenele de plată au fost majorate doar în unele sectoare, cu până la 30 de zile, pentru a reflecta lichiditatea scăzută. Însă, în opinia noastră, termenul real de încasare a creanţelor la nivelul întregii economii a crescut cu cel puţin 30 de zile“, adaugă Anicescu.
Iulian Stanciu, director general al Asesoft Distribution, unul din principalii distribuitori de produse IT, spune că întârzirerea la plata facturilor în acest sector a crescut cu circa 30 de zile faţă de termenele uzuale, de 45 de zile în cazul hipermarketurilor şi 7 – 14 zile în cazul retailerilor mici. „Unii retaileri sau distribuitori pur şi simplu şi-au făcut temele mai prost. Noi plătim în avans şi beneficiem astfel de preţuri mai bune“, afirmă Stanciu. „Din păcate, cea mai bună armă de negociere acum a ajuns sintagma «n‑am bani să plătesc»“, adaugă acesta.
Potrivit premierului Emil Boc, peste 56.000 de firme ar fi fost obligate să îşi întrerupă activitatea şi să intre în faliment dacă datoriile bugetare acumulate de acestea nu ar fi fost amânate la plată cu şase luni. Măsura nu a fost prea apreciată de mediul de afaceri şi nici nu va rezolva problema blocajului financiar. În loc să încurajeze neplata obligaţiilor financiare pentru anumite firme, statul, unul dintre principalii generatori de blocaj financiar, ar fi putut să renunţe la executarea silită a celor care întârzie câteva zile cu obligaţiile şi să îşi achite propriile facturi scadente. „Neplata facturilor în domeniul energetic provine în special de la consumatorii care nu pot fi întrerupţi. CFR este cel mai mare datornic pe segmentul de energie electrică, iar
RADET, pe energie termică“, exemplifică Alexandru Săndulescu, director de politici energetice în Ministerul Economiei.
Unde sunt banii lipsă?
Prăbuşirea consumului şi stoparea creditării sunt două dintre cauzele blocajului financiar. Scăderea cererii de bunuri de folosinţă îndelungată şi oprirea investiţiilor se reflectă direct în deficitul comercial şi, implicit, în deficitul de cont curent. În acest an, cel de-al doilea indicator este anticipat să ajungă la circa 6-7% din PIB, la jumătate faţă de anul trecut. Scăderea prea bruscă este însă la fel de nocivă ca şi un deficit mare şi greu de acoperit. Faptul că importul şi consumul de alimente nu au scăzut în acest an înseamnă că majoritatea importurilor nu aduc nicio valoare adăugată, deci nu generează cash flow în economia românească. „Până şi programul de sprijinire a elevilor pentru achiziţionarea unui calculator de 200 de euro era foarte bun. Retailerii dădeau comenzi, noi dădeam comenzi la producători, distribuiam componentele şi banii circulau. A funcţionat cinci ani foarte bine şi acest guvern l-a oprit, pe motiv că nu au bani“, spune Iulian Stanciu de la Asesoft. Aşadar, stopând cheltuielile tocmai acolo unde nu trebuia, Guvernul nu a făcut decât să sufoce economia pe orizontală. În schimb, cheltuind aberant în sectorul bugetar şi nu în economia privată sau investiţii, creditul guvernamental a înregistrat o creştere, în termeni reali, de 195% la finele lunii mai faţă de aceeaşi lună a anului trecut, ajungând la 33,2 miliarde de lei. Acest fapt contrastează puternic cu comportamentul populaţiei şi al sectorului privat. Creditul neguvernamental a înregistrat, în aceeaşi perioadă, o creştere de 15,9%, până la 199 miliarde lei, în timp ce depozitele clienţilor neguvernamentali s-au majorat cu 13,1%, până la 155 miliarde lei. Prin urmare, dacă blocajul financiar înseamnă lipsa unor bani din circuitul economic, atunci se observă că Guvernul a provocat dezechilibre în sistemul bancar. Pe lângă faptul că nu îşi achită facturile, statul a înghiţit, prin titluri vândute băncilor, circa 20 de miliarde de lei în ultimele 12 luni.
Blocajul nu se tratează cu credite
Deblocarea circuitului financiar din economie pe baza creditelor de la bănci, la care speră antreprenorii şi cu care îi amăgesc autorităţile, va rămâne un vis. Pe de o parte, tot disponibilul din bănci va fi înghiţit în continuare de stat, un creditor mult mai puţin riscant. Pe de altă parte, garanţiile supraevaluate în baza cărora băncile au creditat agenţi economici, pe care, la o analiză mai atentă, nu ar fi dat atâţia bani, le obligă acum să sufle şi în iaurt.
Situaţia va continua cel puţin anul acesta, dar, cel mai probabil, va trebui să învăţăm să nu consumăm mai mult decât producem. Deocamdată, băncile preferă să ţină în viaţă şi firme care au probleme cu rambursarea împrumuturilor. În primul rând, pentru a nu-şi încărca bilanţurile cu pierderi şi cu active neperformante. În al doilea rând, pentru că recuperarea debitului în cadrul procedurii de insolvenţă este sub 1%. Doar deocamdată.
Prelungirea blocajului financiar va duce la intrarea în insolvenţă a unui număr din ce în ce mai mare de companii.
Eugen Anicescu, Credit Insurance Manager, Coface România
10.000 de miliarde de lei vechi sunt datoriile totale pe care statul le-a acumulat faţă de distribuitorii de medicamente, majoritatea fiind arierate din anii trecuţi
20 mld. de lei a atras statul din sistemul bancar, bani care au fost cheltuiţi pe salarii. Statul continuă să atragă bani în acelaşi scop, agravând lipsa de lichidităţi din piaţă.
Statul nu acţionează ca o bancă, să acorde amânări la plată. O bancă lucrează pe criterii economice, pe când statul, pe criterii politice.
Bogdan Baltazar, analist bancar
Explozie
Creditul guvernamental a crescut, în prima lună a anului, cu 112% faţă de aceeaşi lună a anului trecut. În mai, creşterea anualizată a fost de 195%.
Creştere
Numărul firmelor aflate în insolvenţă în primul trimestru al anului s-a ridicat la 5.173, cu 58% mai multe decât în perioada similară din 2008.
Soluţii anti-blocaj
Stabilitate financiară. Nicio economie nu poate funcţiona în condiţiile unor derapaje în ceea ce priveşte indicatorii macro. Guvernul trebuie să stopeze, în primul rând, creşterea deficitului bugetar şi să reorienteze către investiţii banii atraşi.
Disciplină fiscală de ambele părţi. A stimula neplata obligaţiilor fiscale prin amânări acordate companiilor care pot obţine scrisori de garanţie bancară sau imobiliară, deci, teoretic, buni platnici, nu e o soluţie. Discuţiile despre modificări fiscale, cum ar fi cota unică sau TVA, dăunează grav mediului de afaceri.
Consecvenţă în continuarea unor proiecte de investiţii deja demarate sau programate. Nu prin programe gen „Prima Casă“, ci prin lucrări masive de infrastructură se relansează sectorul construcţiilor şi al transporturilor. „Soluţia, în acest moment, constă într-o utilizare mai eficientă a fondurilor Uniunii Europene. Pe termen lung, aceste proiecte nu vor creşte datoriile şi vor susţine în mod semnificativ economia“, spune Juraj Kotian, Co-Head of CEE Macro and Fixed Income Research, Erste Group. Experienţa altor ţări în acest domeniu, cum ar fi Spania sau Portugalia, trebuie luată ca exemplu.
Managementul creditelor este o noţiune care ar trebui învăţată rapid de către companii. „Este necesară verificarea atentă a partenerilor de afaceri pentru a evita pierderile generate de default-ul acestora“, spune Eugen Anicescu, Credit Insurance Manager, Coface România. Certificatul fiscal devine foarte important în această perioadă, în principal pentru evitarea clienţilor care încearcă să-şi schimbe furnizorul pentru a nu achita facturile anterioare.
Gestionarea mult mai strictă a colectării sumelor de la clienţi. Introducerea unui sistem integrat de urmărire a creanţelor şi oferirea unor reduceri pentru clienţii buni platnici. Nesancţionarea celor care întârzie sau nu plătesc deloc determină un comportament nociv şi din partea celor care îşi achită la timp datoriile.
Apelarea din timp la servicii externalizate de colectare a creanţelor înseamnă o recuperare cel puţin parţială a pierderilor. Chiar şi pentru debitori este preferabilă intrarea în insolvenţă decât prelungirea unei situaţii fără ieşire. Mulţi antreprenori ar trebui să-şi asume eşecul unei afaceri înainte de a porni o afacere nouă.
290
de zile de întârziere la plata
furnizorilor este recordul
negativ pe care l-au atins
unele companii din
sectorul farma
