Cu trei premii Pulitzer câştigate, Thomas Friedman, editorialist la „The New York Times“, este una dintre cele mai influente voci ale presei americane. Ca orice jurnalist de talia lui, Friedman este şi un prolific autor de cărţi de succes. Ultima sa carte a ajuns în topul New York Times. „Pământul este plat“ a apărut în SUA în 2005, fiind reeditată un an mai târziu. Evenimentul care a declanşat scrierea acestei masive cărţi, cum relatează chiar autor
Cu trei premii Pulitzer câştigate, Thomas Friedman, editorialist la „The New York Times“, este una dintre cele mai influente voci ale presei americane. Ca orice jurnalist de talia lui, Friedman este şi un prolific autor de cărţi de succes. Ultima sa carte a ajuns în topul New York Times.
„Pământul este plat“ a apărut în SUA în 2005, fiind reeditată un an mai târziu. Evenimentul care a declanşat scrierea acestei masive cărţi, cum relatează chiar autorul, a fost o întâlnire cu directorul executiv al unei importante companii de IT din India, Infosys Technologies Limited, în vreme ce Friedman filma un documentar pentru canalul Discovery. Ar fi trebuit să ţină de domeniul evidenţei, dar pentru jurnalistul american surpriza întâlnirii cu noul tigru asiatic al tehnologiei informaţiei a reprezentat o revelaţie. „Terenul de joc este în curs de nivelare“, au fost cuvintele oficialului indian îndreptate către celebrul ziarist, iar concluzia a venit ca o extrapolare firească: Pământul însuşi se „aplatizează“, sub presiunea noilor tehnologii care aduc cu ele globalizarea şi o competiţie economică extinsă la nivel mondial.
Pe spaţiul a peste 450 de pagini, aceasta este tema pe care o explorează în detaliu autorul; pare cam mult, dar adevărul este că Friedman este un jurnalist de primă mână, capabil să îşi ilustreze argumentele cu o gamă incredibil de variată de exemple. Luat de valul propriului său entuziasm, ca susţinător convins al neoliberalismului, Friedman forţează uneori nota (chiar şi prefaţatorul cărţii, Daniel Dăianu, cade în aceeaşi capcană când compară, ca fiind pe poziţii de rivalitate, şcolile de IT din regiunea Bangalore, din India, cu celebrul Massachussetts Institute of Technology, probabil cea mai bună politehnică din lume). Însă, în general, analizele sale sunt juste, chiar dacă factorii pe care îi identifică drept cauze ale „aplatizării“ economiei mondiale, adică revoluţia digitală şi outsourcingul (mai ales în ceea ce priveşte capitalul intelectual) nu reprezintă nişte descoperiri tocmai noi.
Studii de caz despre revoluţia digitală
În ciuda dimensiunilor sale cam descurajante, „Pământul este plat“ nu e neapărat o carte… plată ori obositoare. Friedman are talentul de a scrie angajant, cu vervă, şi are un ochi format pentru detalii semnificative; în plus, unele dintre exemplele sale sunt realmente spectaculoase – precum externalizarea comenzilor dintr-un restaurant drive-in McDonald’s către un call center aflat la… 1.500 km distanţă! În răstimpul petrecut de la ghişeul unde ai comandat până la cel de unde ridici mâncarea, comanda străbate, dus-întors, cam echivalentul distanţei de la Bucureşti la Moscova!
Sunt o mulţime de astfel de poveşti în cartea lui Friedman (în mod aproape cert, a avut nevoie de o armată de asistenţi pentru a prelucra un asemenea volum de microstudii de caz), toate interesante dintr-un punct de vedere sau altul. În plus, celebritatea autorului face ca el să fi avut acces direct la nume foarte sonore, pe care le veţi regăsi intervievate: cei doi fondatori ai Google, Sergey Brin şi Larry Page, fostul CEO al HP, Carly Fiorina, CEO al Yahoo, Terry Semel, sau laureatul Premiului Nobel pentru economie Amartya Sen. Pământul ar putea fi plat sau nu; sigur e că nu vă veţi plictisi citind cartea.
Editura Polirom 480 pagini
PREŢ: 34,95 LEI
Best seller
Editura Amaltea 160 pagini
PREŢ: 19 LEI
Editura Humanitas 260 pagini
PREŢ: 25 LEI
Editura Amaltea 288 pagini
PREŢ: 22 LEI