Produsul intern brut în blocul monetar a crescut cu un minuscul 0,1% în trimestrul al patrulea, au arătat marți datele Eurostat, depășind așteptările unui sondaj Reuters pentru o scădere de 0,1%. Comparativ cu anul precedent, creșterea a fost de 1,9%, depășind cu puțin așteptările de 1,8%.

Dintre cele mai mari țări din zona euro, Germania și Italia au înregistrat rate de creștere negative pentru acest trimestru, dar Franța și Spania au înregistrat o expansiune, a adăugat Eurostat, pe baza unei estimări rapide care este supusă revizuirii.

Războiul din Ucraina, costisitor pentru zona euro

Războiul de aproape un an al Rusiei în Ucraina s-a dovedit costisitor pentru zona euro, care se întinde acum pe 350 de milioane de persoane din 20 de țări, având în vedere dependența mare a unor membri de energia ieftină.

Prețurile în creștere ale petrolului și gazelor naturale au epuizat economiile și au frânat investițiile, forțând în același timp Banca Centrală Europeană să aplice creșteri fără precedent ale ratelor pentru a stopa inflația.

Dar economia a dat dovadă și de o rezistență neașteptată – la fel ca în timpul pandemiei COVID-19, când creșterea economică a depășit așteptările, deoarece întreprinderile s-au adaptat mai repede la noile circumstanțe decât prevăzuseră factorii de decizie.

Cifre mai recente, cum ar fi un indicator de încredere crucial sau cele mai recente date PMI, sugerează că este posibil ca creșterea să fi atins deja punctul minim și că este în curs o redresare lentă, ajutată de sprijinul generos al guvernului și de o iarnă blândă care a limitat cheltuielile cu energia, relatează Reuters. 

Creștere slabă prognozată pentru 2023

Cu toate acestea, imaginea de ansamblu rămâne totuși slabă, cu o creștere slabă prognozată pentru 2023 din cauza unei scăderi mari a veniturilor reale și a creșterii bruște a ratelor dobânzilor.

„Cifra principală a PIB-ului dă o impresie înșelătoare de favorabilitate a condițiilor economice la sfârșitul anului 2022. Principala concluzie care se desprinde din datele statelor membre este amploarea slăbiciunii consumului privat, cu o comprimare acută a veniturilor reale ale gospodăriilor din cauza inflației galopante care se resimte cu întârziere.”, a declarat Ken Wattret, analist la S&P Global Market Intelligence.

Cifra de creștere de 3,5% a Irlandei din trimestrul al patrulea a distorsionat imaginea de ansamblu, deoarece a fost determinată în mare parte de activitatea marilor companii străine cu sediul acolo din motive fiscale, au declarat economiștii, adăugând că, fără Irlanda, creșterea zonei euro ar fi fost zero.

Din iulie, BCE a majorat dobânzile cu un total de 2,5 puncte procentuale, până la 2%, pentru a domoli inflația, iar piețele prevăd alte majorări de 1,5 puncte procentuale până la jumătatea anului, ceea ce ar plasa rata de depozit la cel mai ridicat nivel de la începutul secolului.

O creștere atât de rapidă frânează creditarea bancară, o sursă cheie de creditare pentru întreprinderi, iar accesul la împrumuturi a suferit deja cea mai mare scădere în ultimul trimestru de la criza datoriilor din 2011 din blocul comunitar.

„În următoarele luni, înăsprirea vizibilă a politicii monetare va încetini tot mai mult economia. Ne așteptăm în continuare ca economia zonei euro să se contracte ușor în prima jumătate a anului, iar redresarea așteptată în a doua jumătate va fi probabil slabă”, a declarat economistul Commerzbank, Christoph Weil.