Principalele abateri constatate de Curtea de Conturi în urma auditului derulat în 2016 la Ministerul Economiei, înfiinţat în baza OUG nr. 1/2017, prin reorganizarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, au vizat modul de utilizare a subvenţiilor primite pentru programe de conservare/închidere a minelor, acordarea ajutoarelor de minimis, precum şi modul de organizare a unor târguri internaţionale, conform raportului public al instituţiei.
"Ţinând cont de natura abaterilor şi a erorilor, de contextul în care s-au produs acestea, precum şi de valoarea totală a abaterilor identificate, opinia de audit formulată faţă de situaţiile financiare întocmite pentru anul 2016 este o opinie contrară. Pentru înlăturarea abaterilor de la legalitate şi regularitate constatate au fost emise 2 decizii, prin care au fost dispuse măsuri, atât în sarcina conducerii Ministerului Economiei, cât şi în cea a Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (pentru activităţile de promovare a exportului), pentru stabilirea întinderii prejudiciului şi recuperarea acestuia, precum şi pentru intrarea în legalitate. Împotriva măsurilor dispuse prin decizie, conducerea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a formulat Contestaţie, care a fost respinsă prin Încheiere de Comisia de soluţionare a contestaţiilor", se menţionează în raport.
Documentul semnalează că, în ceea ce priveşte utilizarea subvenţiilor, s-a constatat că nu au fost respectate prevederile legale privind decontarea lucrărilor (angajate prin SC Conversmin SA) finanţate din subvenţii pentru programe de conservare/închidere a minelor, fiind acceptate la plată facturi fiscale în valoare de 59,9 milioane lei, emise de SC Conversmin, având anexate 'Deconturi centralizatoare de cheltuieli' şi situaţii de lucrări, întocmite într-o altă structură decât cea prevăzută în Formularul LISTA cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări (…) în sensul că acestea nu cuprind distinct sumele reprezentând: cheltuieli directe, respectiv materiale, manoperă, utilaj şi transport, cheltuieli indirecte şi profit.
De asemenea, acesta subliniază că, prin acordarea de ajutoare de minimis în sumă de 205.000 lei, pentru patru entităţi care nu îndeplineau condiţiile legale de participare la târguri internaţionale cu finanţare de la bugetul de stat s-au efectuat cheltuieli fără bază legală, întrucât cele 4 entităţi fie au declarat un cod CAEN care nu corespunde cu gama de produse prezentată la târguri, fie au declarat că vor promova anumite produse şi, în justificare, au anexat un Nomenclator de produse ce aparţinea unei alte societăţi sau au anexat Certificatul de înregistrare a mărcii, emis de OSIM, pentru o altă clasă de produse decât cea declarată.
Totodată, au fost organizate târguri internaţionale (SIAL – Paris) fără a fi respectate procedurile operaţionale proprii de derulare a activităţilor pentru participarea firmelor româneşti la târguri şi expoziţii internaţionale, respectiv fără respectarea termenului pentru iniţierea procedurii de selecţie a organizatorului târgului, fapt ce a condus la neparticiparea a 13 societăţi declarate eligibile, pentru care a fost închiriat spaţiul aferent.
De altfel, la momentul respectiv, a fost un întreg scandal legat de participarea României la SIAL, liderul senatorilor PSD, Mihai Fifor, anunţând că Partidul Social Democrat îi cere ministrului Economiei, Costin Borc, să îşi dea demisia pentru că nu a sprijinit participarea producătorilor români din industria alimentară la SIAL 2016, unul dintre cele mai mari târguri de produse alimentare din lume, care are loc în această perioadă la Paris.
Ministrul de atunci al Economiei, Costin Borc, afirma că standurile româneşti de la târgul internaţional SIAL Paris nu au fost poate aşa cum ar fi trebuit să fie, însă Ministerul Economiei nu a cerut bani nimănui şi a plătit 300.000 de euro pentru chirie şi pentru utilităţi.
În urma scandalului, Corpul de control al premierului Dacian Cioloş a început o acţiune de documentare la Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri cu privire la participarea României la Târgul industriei alimentare SIAL Paris.
Raportul Curţii de Conturi mai semnalează că au fost utilizate ineficient fonduri băneşti în sumă estimată de 56.000 lei pentru servicii privind organizarea participării operatorilor economici la târguri internaţionale, angajate la preţuri supraevaluate (amenajare stand, închiriere mobilier etc.).
În acest context, Curtea de Conturi recomandă decontarea lucrărilor pe programe de conservare sau închidere a minelor conform prevederilor legale; extinderea verificărilor asupra documentelor în baza cărora au fost acordate ajutoare de minimis în anul 2016, în vederea identificării şi a altor cazuri de: entităţi participante la târguri internaţionale, pentru care au fost efectuate cheltuieli din fonduri publice, în condiţiile în care nu îndeplineau condiţiile de eligibilitate, stabilirea şi recuperarea prejudiciului produs ca urmare a plăţilor efectuate; plăţi pentru bunuri/servicii achiziţionate la preţuri supraevaluate, stabilirea întinderii prejudiciului produs bugetului de stat şi recuperarea acestuia, în condiţiile legii; analizarea situaţiei târgului SIAL – Paris 2016 în vederea stabilirii cauzelor care au condus la iniţierea cu întârziere a procedurii de selecţie şi a eventualelor consecinţe economico-financiare.
AGERPRES