Criza financiară globală ar putea face să dispară o mare parte din creşterea economică din ultimii 10-15 ani a statelor din Europa Centrală şi de Est, susţin analiştii UNDP într-un studiu publicat recent.
Dacă pånă la jumătatea acestui an ţările din Europa Centrală şi de Est şi cele din Comunitatea Statelor Independente (CSI) păreau că nu vor fi afectate de criza financiară globală în aceeaşi măsură ca statele occidentale, acum, unii analişti economici au predicţii sumbre pentru această regiune.
În ultimii zece ani, statele din zona noastră au beneficiat de o conjunctură favorabilă de creştere economică susţinută, în condiţiile în care inflaţia a înregistrat o puternică tendinţă descendentă. Aceste evoluţii au indus un sentiment pozitiv în mediul de afaceri internaţional şi s-au suprapus cu existenţa unui exces de lichiditate pe pieţele financiare internaţionale în ultimii zece ani, lucru care a condus la o creştere masivă a investiţiilor străine în economiile emergente, la o întărire a monedelor naţionale, la o diminuare şi mai pronunţată a inflaţiei, şi, în cele din urmă, la o accelerare şi mai puternică a creşterii economice. Evident, toate aceste rezultate s-au văzut imediat în buzunarele oamenilor, ale căror venituri au crescut într-un ritm mai ridicat decåt cel al PIB.
Banii, mai scumpi şi mai puţini
„În mod regretabil, acest cerc virtuos al pieţelor emergente îşi schimbă sensul: exporturile îşi încetinesc din creştere, ieşirile de capital slăbesc cursurile de schimb, ceea ce duce la o creştere a inflaţiei, la diminuarea producţiei şi a veniturilor. Unele ţări, cum ar fi Ungaria, şi-au majorat foarte mult rata de referinţă a dobånzii pentru a-şi apăra moneda şi a ţine inflaţia sub control, lucru care majorează riscul de depreciere semnificativă a monedei naţionale“, susţine Ben Slay, senior economist în cadrul biroului pentru Europa şi CIS al United Nations Development Programme (UNDP). „Proasta gestiune la nivel macroeconomic din Ungaria a împins creşterea economică anuală sub 2% în perioada 2007-2008, înainte ca cele mai recente efecte ale şocurilor financiare să se simtă. Aşadar, o recesiune acompaniată de o creştere a şomajului şi a sărăciei pare acum inevitabilă în această ţară“, adaugă Ben Slay.
Alte state din zonă, cum ar fi Ucraina sau Turcia, au fost nevoite să permită o depreciere semnificativă a cursului de schimb pentru a face faţă crizei. În multe ţări, inflaţia scapă de sub control şi ameninţă creşterea economică şi puterea de cumpărare a populaţiei în trimestrele viitoare. În Ucraina, de exemplu, conform previziunilor FMI, inflaţia va depăşi 25% în acest an, în Letonia va fi de 15,9%, iar în Bulgaria va ajunge la 12,2%, faţă de 7,6% cåt a fost anul trecut.
Norii, mai negri la vecini decåt la noi
În ceea ce priveşte evoluţia viitoare a economiei noastre, părerile analiştilor sunt foarte diferite. În timp ce Comisia Naţională de Prognoză se aşteaptă la o creştere de 6% a economiei romåneşti în 2009, FMI prognozează un nivel de 4,8%, Economist Intelligence Unit anticipează 5,8%, iar analiştii de la J.P. Morgan apreciază că PIB al Romåniei va creşte cu numai 0,5%.
În opinia lui Matei Păun, managing partener al BAC Investment Banking, principalele efecte ale crizei se pot observa deja în Romånia, urmånd ca anul viitor acestea să se accentueze. „Firmele, persoanele fizice şi Guvernul obţin finanţări mult mai greu şi mult mai scump decåt înainte de criză, fapt ce a condus la o scădere a consumului. De asemenea, scăderea cererii externe a început să se reflecte în exporturi“, consideră Matei Păun.
Analiştii UNDP apreciază că efectele pe care criza internaţională le-a produs pånă acum în ţara noastră sunt limitate, cel puţin dacă ne comparăm cu situaţia din alte state din regiune. „În Romånia, cursul de schimb raportat la euro nu a crescut mult, iar inflaţia a scăzut de la 9% la 7%. Creşterea PIB în primele nouă luni ale lui 2008 s-a menţinut foarte ridicată. Există totuşi nişte efecte: ratingul Romåniei a fost revizuit în jos, ieşirile de capital au înrăutăţit situaţia de pe piaţa monetară, iar rata dobånzii a crescut, ceea ce limitează accesul la creditare al afacerilor mici. Valoarea activelor din real estate scade şi au fost anunţate disponibilizări la firme ca Dacia, Nokia sau Michelin. În plus, se pare că sentimentul consumatorilor a devenit mai pesimist“, susţine Ben Slay.
Mihai Tănăsescu, reprezentantul Romåniei la Fondul Monetar Internaţional, consideră că în ţara noastră, ca şi în alte state din Europa, efectele crizei financiare mondiale se vor resimţi în anii care urmează, iar viitorul guvern trebuie să ia în calcul în strategia sa, ca şi la realizarea bugetului pe 2009, descreşterea economică, şomajul, o lichiditate în scădere şi un cost de finanţare mai ridicat decåt înainte de începerea crizei. „Este probabil că Romånia va simţi din ce în ce mai mult lipsa de lichiditate din sistem, care trebuie imediat acoperită cu disponibilităţi atrase de la Banca Centrală Europeană sau FMI. În acelaşi timp, cred că programele care vor fi elaborate pentru 2009 trebuie să ţină cont de o reprioritizare a cheltuielilor publice, pentru a conduce la diminuarea deficitului bugetar, dar şi la o creştere a cheltuielilor de investiţii, prin diminuarea corespunzătoare a cheltuielilor curente“, spune Mihai Tănăsescu.
Analiştii UNDP apreciază că statele din Europa Centrală şi de Est şi CSI vor fi afectate în primul rånd de scăderea cererii din pieţele de export occidentale, de diminuarea semnificativă a banilor trimişi de cetăţenii plecaţi la muncă în străinătate, dar şi de dificultăţile pe care le vor avea în încercările de a se finanţa de pe pieţele internaţionale. Ţările din zona noastră şi-au våndut băncile unor corporaţii financiare internaţionale şi în acest mod şi-au finanţat dezvoltarea postcomunistă, pentru că băncile-mamă au capitalizat puternic subsidiarele din Europa Centrală şi de Est, pentru a susţine cererea mare de credite din regiune, acordate la dobånzi ridicate. Acum, există însă pericolul ca în multe ţări emergente să apară un flux invers al capitalurilor, dacă se intră în recesiune. „Din păcate, evoluţiile recente arată că există posibilitatea ca subsidiarele locale să devină victime ale deciziilor neinspirate ale băncilor-mamă“, consideră analiştii UNDP. Ca urmare, există posibilitatea ca în lunile viitoare să asistăm la o contracţie sau la o inversare a fluxurilor financiare, în sensul că subsidiarele aflate în ţările din regiune îşi vor finanţa părinţii. Totuşi, analiştii apreciază că şi acest risc este mai mic în Romånia decåt în alte state vecine. „În Romånia, nu există o bancă care să domine sectorul financiar. Conform datelor FMI, activele bancare din Romånia sunt împărţite între un număr de bănci din Germania, Franţa, Austria şi Italia. Dacă apar active toxice în bilanţul unei instituţii părinte, acest lucru nu înseamnă o criză pentru întregul sistem bancar romånesc“, declară analistul Ben Slay. „Atåta timp cåt economia romånească va continua să crească într-un ritm mai rapid decåt cea franceză, germană, austriacă sau italiană, băncile-mamă vor avea posibilitatea să facă mai mult profit prin alocarea unor sume mai mari pentru credite în Romånia“, adaugă acesta. Dar dacă economia autohtonă va avea o aterizare dură, aşa cum estimează unii analişti mai pesimişti, atunci este probabil că vor fi şi fluxuri importante de bani care vor ieşi din ţară, fenomen care va avea efecte directe asupra şomajului şi asupra veniturilor celor mai vulnerabili dintre cetăţeni.
«Toate statele din Europa Centrală şi de Est se vor confrunta cu o cerere internă şi externă în scădere. În acelaşi timp, accesul la finanţări externe va fi mai dificil şi mai scump.»
Matei Păun, managing partener, BAC Investment Banking
220 de miliarde de euro a împrumutat sectorul privat rusesc din străinătate, în perioada 2006-2008. Rusia va trebui să plătească 40 de miliarde de euro anul viitor în contul datoriei externe, conform UNDP
«Va fi foarte greu pentru Romånia să îşi finanţeze deficitul contului curent, care este foarte mare, în condiţiile actuale de pe pieţele financiare internaţionale.»
Ben Slay, senior economist, UNDP
Cauzele crizei financiare globale
• Căderea preţurilor la imobiliare şi a acţiunilor cotate la bursă. Multe dintre băncile centrale din lume au avut, în ultimii 10 ani, politici care au stimulat creditarea. Acest fenomen a determinat firmele şi persoanele fizice să se îndatoreze tot mai mult, avånd în vedere că dobånzile au fost la niveluri foarte reduse. Principalul efect a fost creşterea preţurilor la active pånă la un nivel care a devenit nesustenabil.
• Sistemele de reglementare au fost depăşite de complexitatea serviciilor lansate de către instituţiile financiare. În plus, în timp ce corporaţiile s-au integrat rapid la nivel global, autorităţile nu au creat la fel de repede un sistem de reglementare care să creeze un cadru optim de funcţionare pentru piaţa financiară internaţională. Criza financiară a fost declanşată de produse complexe care nu au fost reglementate la timp de autorităţi.
• Inflaţia globală, în special în ceea ce priveşte preţurile alimentelor şi ale materiilor prime, care au atins un maxim la jumătatea acestui an. Preţurile la energie au crescut constant în ultimii cinci ani şi au ajuns la un vårf în vara lui 2008, cånd petrolul a juns la 150 de dolari pe baril. Preţurile alimentelor au urmat un trend similar, fapt ce a lovit în puterea de cumpărare a consumatorilor din statele occidentale.
