Un raport recent, publicat cu ocazia Forumului Economic Mondial de la Davos, arată că economiile europene riscă să piardă până la 920 de miliarde la nivelul PIB. Această pierdere este cauzată de problemele lanțurilor de aprovizionare.
Economiile europene riscă să piardă până la 920 de miliarde! Problemele lanțurilor de aprovizionare își fac simțită prezența
Economiile din Uniunea Europeană riscă să piardă până la 920 de miliarde de euro la nivelul PIB, arată un raport Accenture, care mai arată că acest lucru riscă să se întâmple din cauza problemelor lanțurilor de aprovizionare.
Aceste probleme vin pe fondul pandemiei de coronavirus și pe fondul războiului din Ucraina, început la data de 24 februarie. Raportul arată că această pierdere echivalează cu 7,7% din PIB-ul zonei euro anul viitor.
Acest raport, care poartă numele „From Disruption to Reinvention – The future of supply chains in Europe”, a adus în prim plan trei scenarii posibile cu privire la războiul din Ucraina, arătând, de asemenea, și impactul pe car l-ar avea asupra zonei euro.
Publicat cu ocazia reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial, raportul arată că pandemia de coronavirus a provocat costuri de 112,7 miliarde de euro din PIB în 2021, în zona euro, din cauză că lanțurile de aprovizionare au fost întrerupte.
Înainte de data de 24 februarie, revenirea economică era destabilizată de lipsa de aprovizionare cu materiale, problemele din logistică şi presiunile inflaţioniste. În acest timp, cererea era în creștere și stocarea preventivă au îngreunat și ele lanțurile de aprovizionare.
Situația a fost agravată de război
Războiul din Ucraina agravează situația – de aceea, criza deficitului de semiconductori ar putea să fie prelungită până anul viitor, deși ar fi trebuit ca aceasta să ia final în a doua jumătate a acestui an.
Dacă războiul va fi prelungit, atunci pierderea din PIB ar ajunge la 318 miliarde de euro în 2022 și la 602 miliarde de euro anul viitor. În context, inflația ar putea atinge nivelul de 7,8% în acest an, iar în 2023 ar urma să scadă.
„Deşi consensul experţilor este că Europa va evita recesiunea în acest an, combinaţia dintre pandemia de COVID-19 şi războiul din Ucraina are potenţialul de a avea un impact semnificativ asupra economiei europene, provocând o încetinire semnificativă a creşterii. Deşi înainte de război se aştepta un fel de normalizare a lanţurilor de aprovizionare în a doua jumătate a anului 2022, acum nu ne aşteptăm ca acest lucru să se întâmple înainte de 2023, poate chiar nici până în 2024, în funcţie de modul în care evoluează războiul”, consideră Jean-Marc Ollagnier, CEO al Accenture în Europa.
Creșterea europeană se bazează pe rezolvarea problemelor legate de lanțurile de aprovizionare
Raportul arată că rezolvarea acestor probleme vor fi esențiale pentru competitivitatea şi creşterea europeană, având în vedere că până la 30% din valoarea adăugată totală a zonei euro se bazează pe funcţionarea lanţurilor de aprovizionare transfrontaliere.
De asemenea, lanțurile de aprovizionare ar trebui să se reinventeze, arată raportul, care adaugă că acestea ar trebui să fie mai reziliente și mai agile, pentru a putea răspunde mai ușor la incertitudinile în materie de aprovizionare.
„Vizibilitatea în cadrul reţelelor de aprovizionare, inclusiv a furnizorilor de nivel 2 şi 3, este esenţială. Companiile trebuie să treacă de la o abordare „just-in-time” la o abordare „just-in-case”, diversificând bazele de aprovizionare, planificând rute de transport alternative, făcând centrele de distribuţie flexibile şi creând stocuri. Acest lucru are un preţ, dar este o „poliţă de asigurare” împotriva şocurilor viitoare. Secretul este investiţia în noi tehnologii pentru a utiliza mai bine datele – de la gemenii digitali şi date analitice la turnurile de control ale lanţurilor de aprovizionare – în cadrul Cloud Continuum, care oferă o putere de calcul imensă într-un mod rentabil, flexibil şi durabil”, a explicat Kris Timmermans, care conduce divizia de Supply Chain & Operations a Accenture.
Două provocări mai mari și mai profunde
Raportul arată că pandemia și războiul au dus la apariția a două provocări mari și profunde, acestea fiind securitatea energetică și necorelarea talentelor.
„Războiul din Ucraina va avea un impact semnificativ, crescând numărul şi durata întreruperilor. Gravitatea va depinde de modul în care va evolua războiul, dar este nevoie de o reinventare, pe măsură ce o nouă ordine economică prinde contur în contextul unui mediu inflaţionist, al unei regionalizări crescute, al tranziţiei energetice şi al unei pieţe a talentelor tensionate. Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi accelerarea tranziţiei către sursele de energie verde vor fi esenţiale pentru atingerea securităţii. Iar capacitatea de a atrage, de a păstra, de a recalifica şi de a perfecţiona oamenii devine una dintre cele mai presante probleme din acest deceniu”, a precizat Michael Brueckner, director de strategie pentru Accenture în Europa.
Este de menționat că acest raport are la bază o cercetarea realizată în colaborare cu Oxford Economics, în timp ce analiza acoperă zona euro formată din țările Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Slovacia şi Spania.
Scenariile analizate de raport
„Raportul analizează trei scenarii posibile privind modul în care războiul ar putea evolua în anul următor, simulând impactul fiecărui scenariu asupra principalelor economii europene. În primul scenariu, sancţiunile împotriva Rusiei nu se intensifică şi ar putea fi chiar reduse, atenuând perturbările lanţului de aprovizionare. Din nefericire, acest scenariu cu impact controlat a expirat. În cel de-al doilea scenariu, care reprezintă scenariul de referinţă actual, oferta de mărfuri rămâne volatilă pe tot parcursul anului 2022, ceea ce ar însemna că preţurile materiilor prime ar continua să crească. În acest caz, oamenii ar reduce cheltuielile neesenţiale, iar companiile ar prioritiza eficienţa. În cel de-al treilea scenariu, şi cel mai pesimist, războiul se prelungeşte până în 2023, ceea ce ar putea duce la un embargou mai larg asupra petrolului şi gazelor naturale din Rusia, ceea ce ar putea duce la perturbarea majoră a lanţului de aprovizionare, la o inflaţie care ar atinge 7,8% în 2022 şi la o încredere scăzută a consumatorilor”, menţionează sursa citată.