Din cel mai recent studiu de piaţă privind stabilitatea financiară din ţară, efectuat de Banca Naţională a Croaţiei (HNB), nu rezultă nicio concluzie pozitivă.
HNB confirmă prognozele anterioare privind o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) de 1,6%, cu menţiunea că situaţia gravă economică nu poate fi ameliorată nici de o îmbunătăţire a indicatorilor în partea cea de a doua parte a anului. Dacă guvernul nu va ţine sub control cheltuielile publice Croaţia este ameninţată şi de posibilitatea scăderii ratingului de credit, ceea ce va avea consecinţe negative asupra returnării datoriilor.
Pentru prima dată studiul HNB a luat în calcul şi situaţia financiară a populaţiei. Astfel s-a constatat că 14% dintre familiile au contractate credite imobiliare, iar 12% din cei îndatoraţi băncilor se decurcă din ce în ce mai greu cu achitarea creditelor. Aceste datorii ale populaţiei sunt în valoare de 14 miliarde kuna (11 milioane euro) şi îngrijorător este faptul că numărul persoanelor angajate a scăzut cu 3%. HNB afirmă că o creştere a ratei dobânzilor cu un procent are acelaşi efect ca şi o devalorizare de 5% a monedei naţionale, cei mai afectaţi fiind cei care au luat credite în franci elveţieni. La sfârşitul lunii iunie, restanţele la plata creditelor a ajuns la 15%, respectiv 8,7% dintre persoanele fizice înregistrează întârzieri la plata ratelor şi 20,8% dintre firme au probleme cu returnarea creditelor.
Potrivit unui scenariu "şoc", dacă PIB-ul ar scădea cu 4%, fiecare al cincilea îndatorat (20%) din sectorul privat ar înceta să-şi mai plătească datoriile şi acelaşi lucru s-ar întâmpla cu 10% din cei care au credite imobiliare. În varianta optimistă, o scădere de 1,6 % a PIB-ului ar însemna că 6,5% dintre cei cu credite imobiliare ar fi în imposibilitatea de a-şi achita ratele, iar la firme situaţia este mai dramatică 25% dintre acestea ar înceta să mai achite creditele.
Bineînţeles, toate acestea vor influenţa şi activitatea băncilor. Dacă este să dăm crezare simulărilor, 2-3 bănci mai mici ar da faliment, celelalte bănci având suficiente rezerve să facă faţă şi acestui val al crizei. Deci, concluzia generală a analizei este că economisirea resurselor nu are alternativă, în special când este vorba de cheltuielile şi finanţele publice, deoarece din cauza greutăţilor întâmpinate de sectorul bancar din zona euro se aşteptă o reducere a investiţiilor cu capital străin şi chiar o retragere a acestuia. Principala sursă pentru creditarea investiţiilor va fi cea obţinută prin economiile la bugetul de stat.
Spaţiul de manevră al politicii fiscale şi monetare este mult îngustat. Pe termen scurt este greu de evitat recesiunea, deoarece politica fiscală trebuie să rămână orientată spre consolidarea bugetară, pentru a se menţine controlul asupra datoriei publice şi astfel să se asigure accesul ţării pe pieţele financiare internaţionale – susţin autorii analizei.
Zona euro va rămâne în continuare în criză şi anul acesta, iar pe lângă aceasta şi problemele din ţară pot înrăutăţi situaţia – de exemplu un eşec al guvernului de a reduce cheltuielile publice sau o scădere a ratingului de ţară. HNB anunţă că şi anul acesta va ajuta băncile să ajungă la un capital suplimentar, dar pe viitor spaţiul pentru astfel de acţiuni va fi limitat. HNB va sprijini politica de creditare a băncilor care vor acorda sprijin firmelor axate pe producţia de export.
Ratingul de credit al Croaţiei poate fi în pericol şi în cazul scăderii semnificative a producţiei, dar nici stimularea creşterii economice pe termen scurt prin investiţii intensive în sectorul public nu este de dorit, deoarece astfel se influenţează negativ consumul şi importul – avertizează HNB, adăugând că majorarea rezervei valutare şi recapitalizarea băncilor garantează stabilitatea pe termen scurt, cea pe termen lung fiind posibilă dor prin serioase reforme structurale. În cazul în care criza datoriilor din zona euro va continua, Croaţia va întâmpina probleme la refinanţarea datoriilor ajunse la scadenţă, la retragerea banilor din băncile străine, deci este indicată economisirea şi mult echilibru în cheltuirea rezervelor.