”În condiţiile politicilor actuale, acest risc de depăşire a deficitului bugetar anul viitor este semnificativ. Anticipările Comisiei Europene sunt că există un risc serios ca, în 2017, să avem deficit de peste 3% şi să intrăm în procedura de deficit excesiv. Există riscul ca, în 2017, deficitul nostru fiscal să fie peste media UE 28, ceea ce nu s-a mai întâmplat demult. (…) Sunt două zone importante unde putem găsi resurse suplimentare. În primul rând la cheltuielile de capital, care sunt cele mai mari din Europa, şi unde există o corelaţie negativă între eficienţă şi nivelul cheltuielilor. Deci, acolo, dacă ne uităm mai bine la anumite programe, inclusiv la PNDL, care are resurse importante anul acesta, cred că putem să găsim resurse pentru economii. Şi, evident, dacă nu reuşim din lucrurile acestea, să ne gândim la taxe suplimentare, care, probabil, vor fi inevitabile pe termen lung”, a spus, Păuna, citat de Agerpres. Potrivit reprezentantului Băncii Mondiale, presiunile fiscale sunt, de asemenea, importante şi pe termen lung.

”Presiunile vin din fondul public de salarii, care este cel mai mic din Europa, din Educaţie, unde cheltuielile sunt cele mai mici, din Sănătate, unde sunt printre cele mai mici, din pensii, unde avem un raport între beneficiari şi contributori de departe cel mai rău din Europa, imposibil de corectat pe termen scurt sau mediu, şi din investiţiile publice, pentru că avem nevoie de investiţii pentru a susţine convergenţa cu restul Europei. Aceste presiuni vor fi endemice şi fiecare guvern de acum încolo se va lovi de ele. Însă, ele pot fi atenuate”, a explicat Cătălin Păuna.

În acest sens, economistul susţine că sunt indicate măsuri precum promovarea sectorului privat, pentru a oferi o serie de servicii, inclusiv în Sănătate sau în Educaţie, realizarea de economii la cheltuielile publice sau creşterea veniturilor la buget. O sursă de creştere a veniturilor bugetare este constituită, în opinia lui Cătălin Păuna, de dividendele companiilor de stat.

”Sunt câteva întreprinderi de stat, în special în zona energiei, care stau pe o lichiditate substanţială, dincolo de ce au nevoie în promovarea unor investiţii necesare pe termen mediu”, a precizat el, conform aceleiași surse.