"Dacă cerem unei bănci să-şi reducă profitul, acest agent economic îşi pierde rostul. În plus, este un precedent care poate fi aplicat ulterior la orice alt fel de contract. Această lege poate fi privită ca o formă de naţionalizare", a susţinut Coşea, la conferinţa "Relaţia cu consumatorul de servicii financiare", organizată de Oxygen Events, cu sprijinul Asociaţiei Române a Băncilor.
Potrivit acestuia, dacă un client consideră că o bancă a introdus clauze abuzive în contract, se poate adresa instanţei.
"Există clauze abuzive? Foarte bine, să meargă în instanţă. A lua de la bănci pentru a ajuta pe cineva este un lucru cu efecte foarte grave pe viitor şi mi-e teamă că această lege este o încercare de subminare a economiei de piaţă", a precizat economistul.
El a arătat că în această perioadă există o puternică nevoie de creditare în economie.
"Poziţia mea poate părea abuzivă, însă trebuie să spunem lucrurilor pe nume. De bănci avem nevoie acum mai mult decât orice. Banca nu este societate de binefacere, nu este ONG. Neîncrederea clienţilor a fost alimentată de discuţiile legate de Legea dării în plată. Băncile au datoria să vină mai aproape de clienţi, dar nu dând din activitatea lor altora, nejustificat", a mai spus Coşea.
Pe de altă parte, Steven van Groningen, preşedintele Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR) şi al Raiffeisen România, a arătat că scopul său nu este maximizarea profitului băncii, ci grija pentru deponenţi.
Groningen a fost întrebat, la acelaşi eveniment, cum respectă o bancă principiul moralităţii, în contextul în care scopul ei este maximizarea profitului.
"Jobul meu nu este să maximizez profitul, ci să fiu în stare să plătesc deponenţilor, să plătesc taxe statului şi să-mi plătesc furnizorii. Imoral ar fi să minţi sau să faci lucruri ilegale. Ideea că ne maximizăm profitul este o aberaţie care ţine de educaţia financiară", a răspuns Groningen.
SURSA: Agerpres
