Germania, Franța, Marea Britanie, Italia, Spania și Olanda au anunțat în ultima săptămână măsuri pentru a limita al doilea val de infecții Covid-19, iar mai multe măsuri sunt așteptate a fi luate în zilele următoare.

Belgia a anunțat duminică închiderea tuturor barurilor și cafenelelor timp de patru săptămâni, în timp ce Elveția și-a extins mandatul pentru purtarea măștilor. Franța a pus în aplicare o noapte de stingere la Paris și în alte orașe începând de sâmbătă.

Măsurile s-au aplicat din cauza unei creșteri puternice a numărului de cazuri, o serie de țări europene raportând noi cifre zilnice ale infecției în weekend.

„Nu-mi vine să cred cât de repede a lovit al doilea val”, a declarat Katharina Utermöhl, economist senior la Allianz pentru Financial Times.

Deși cifrele din trimestrul al treilea sunt de așteptat să arate o creștere record a produsului intern brut din zona euro atunci când acestea vor fi publicate la sfârșitul acestei luni, un număr tot mai mare de economiști prevăd al patrulea trimestru într-un teritoriu negativ.

„Forma reapariției virusului și blocarea afacerilor fac din recesiunea dublă scenariul central”, a declarat Lena Komileva, economist-șef la G+ Economics, adăugând că întreruperea Brexitului ar „amplifica și mai mult” recesiunea economică.

Aceste previziuni conform cărora economia zonei euro va intra din nou în recesiune sunt vești proaste pentru Banca Centrală Europeană, care doar luna trecută a prognozat o creștere de peste 3%. Un alt regres ar pune în pericol convingerea BCE că economia zonei euro va reveni la dimensiunea pre-pandemică până în 2022.

Klaas Knot, guvernatorul Băncii Centrale Olandeze și membru al Consiliului Guvernatorilor BCE, a declarat săptămâna trecută: „Multe țări se confruntă acum cu un al doilea val de infecții… acest lucru înseamnă că recuperarea pare acum mai departe decât am sperat, iar impactul economic se adâncește”.

Majoritatea analiștilor se așteaptă ca BCE să reacționeze la o economie care a alunecat recent în deflație prin adăugarea a 500 de miliarde de euro în plus la programul său de cumpărare de obligațiuni de urgență în Decembrie.

În sensul  că este probabil să se producă o relaxare monetară, Robert Holzmann, șeful conservator al Băncii Centrale Austriece și membru al consiliului BCE, a declarat: „Măsurile de izolare mai durabile, mai extinse sau mai stricte vor necesita probabil o mai mare acomodare monetară și fiscală pe termen scurt”.

Fondul de redresare de 750 de miliarde de euro planificat de UE este încă dezbătut și, prin urmare, este puțin probabil să înceapă distribuirea de bani timp de aproape un an. Între timp, guvernele naționale „trebuie să reducă decalajul”, a declarat Nadia Gharbi, economist la Pictet Wealth Management, pentru Financial Times.

Liderii politici încă mai speră să evite închiderile stricte care au cauzat o recesiune record în al doilea trimestru. „Politicienii și-au învățat lecțiile din primul val”, a declarat Jörg Krämer, economist-șef la compania germană Commerzbank. „O a doua blocare nediferențiată nu este de așteptat din cauza costurilor economice imense”, a spus acesta.

Cu toate astea, cum rata de infecție este în creștere în multe țări și paturile din spitale sunt din nou pline, guvernele nu pot avea de ales decât înăsprirea restricțiilor

Chiar și fără blocare la scară largă, economiștii spun că simplul fapt că rata de infecție cu coronavirus este în creștere, este de natură să lovească activitatea consumatorilor, determinând mai multe persoane să rămână acasă și să cheltuiască mai puțini bani.

„Dacă oamenii se sperie și stau acasă, atunci economiile de precauție vor crește din nou și asta ne-ar putea împinge într-un alt sfert negativ din PIB”, a declarat Erik Nielsen, economist-șef la UniCredit.

Într-o analiză recentă Financial Times a datelor mobile ale comunității Google s-a constatat că, după ce acestea au avut o creștere pe parcursul ultimelor luni, la începutul lunii Octombrie s-a înregistrat o scădere în multe orașe europene, inclusiv Paris, Londra, Amsterdam, Berlin și Madrid.

Bancherii centrali urmăresc îndeaproape aceste date de înaltă frecvență, pentru a afla cum va afecta al doilea val de infecții economia. „Efectele cererii domină în acest moment, iar sectoarele serviciilor cu utilizare intensivă a forței de muncă sunt foarte grav afectate”, a declarat un membru al Consiliului guvernatorilor BCE.

Acest lucru reprezintă probleme pentru țări precum Franța, Spania și Portugalia, care au sectoare mari de servicii care necesită un nivel ridicat de interacțiune socială –cum ar fi turismul și petrecerea timpului liber. Allianz și-a redus săptămâna trecută previziunile economice spaniole și franceze, anticipând că în loc de creștere se vor contracta cu 1,3%, respectiv 1,1% în al patrulea trimestru.

Unele slăbiciuni au fost evidente în sondajul IHS Markit de luna trecută asupra managerilor de achiziții, care a constatat pentru prima dată în luna Mai că majoritatea întreprinderilor din domeniul serviciilor din zona euro raportau o scădere bruscă a activității față de luna precedentă.

Într-o notă mai pozitivă, același sondaj a constatat că activitatea s-a îmbunătățit în sectorul de producție – stimulată de o revenire a comerțului mondial, în special a exporturilor către China. Într-un alt semn optimist, comenzile fabricii germane au depășit așteptările prin creșterea cu 4,5% în luna August

Carsten Brzeski, economist șef al zonei euro la ING, a declarat că unele companii germane de producție se laudă că se așteaptă să aibă „cel mai bun trimestru pentru o perioadă de timp” ,în ultimele trei luni ale acestui an. „Acest lucru ar putea fi suficient pentru a evita o dubla recesiune”, a spus acesta pentru Financial Times.