‘Pentru anul 2014 anticipăm ca economia României să înregistreze o creştere economică în jur de 2%, susţinută în continuare de cererea externă, în special din partea economiei Zonei Euro care se aşteaptă să revină pe creştere după doi ani de scădere. De asemenea, anticipăm şi o revenire treptată a cererii interne, pe de-o parte susţinută de consumul privat şi pe de altă parte de investiţii’, a declarat, Florentina Cozmâncă, senior economist RBS România.

O creştere de 2% a PIB în 2014 este estimată şi de Rozalia Pal, economist-şef al Garanti Bank. Aceasta susţine că în 2014 producţia din agricultură ar putea fi mai scăzută decât în 2013 şi că ne-am putea aştepta şi la o decelerare a creşterii producţiei industriale, în urma temperării exporturilor.

Nici prognozele mai optimiste nu pierd din vedere faptul că în 2013 am avut un an agricol bun.

‘Anticipăm ca economia va încheia anul 2013 cu o creştere de 2,6%, dar aceasta ar putea încetini la 2,1% în 2014 odată cu estomparea efectul anului agricol bun. Exporturile şi industria vor rămâne principalii factori generatori de creştere, fiind ajutate de cererea externă din Germania. Ajustarea costurilor cu forţa de muncă din urma crizei financiare ajută competitivitatea României, însă limitează puterea de cumpărare a populaţiei. De asemenea, consumul populaţiei va fi afectat de accelerarea inflaţiei, temperarea creditării şi accentuarea riscurilor politice’, a declarat Mihai Pătrulescu, senior economist UniCredit Ţiriac Bank.

Analistul – şef al BCR şi vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar – Bancari din România (AAFBR), Eugen Sinca, estimează că România va înregistra un avans economic de 2,3% în 2014 şi menţionează că acest nivel este incompatibil cu reducerea decalajelor care despart România de Zona Euro şi de ţări din Asia şi America de Sud aflate în plin avânt economic.

‘Beneficiile unei creşteri economice peste nivelul de 2-3% din prezent sunt multiple. În primul rând are loc o consolidare a clasei de mijloc, principalul consumator de bunuri şi servicii din economie. În al doilea rând se menţine sub control deficitul bugetar şi datoria publică fără măsuri nepopulare de creştere a taxelor sau de scădere a cheltuielilor, deci cu păstrarea păcii sociale. În al treilea rând creşte economisirea internă şi implicit se reduce dependenţa de fluxurile externe de capital, cu întărirea rezistenţei României în faţa şocurilor de pe pieţele externe de capital. Un deficit de cont curent de 1-2% din PIB, un deficit bugetar de 2-3% din PIB şi o rată a inflaţiei în jurul nivelului de 3,5% permit creşterea consumului şi investiţiilor şi în acelaşi timp menţin o imagine de stabilitate a României în faţa investitorilor’, a spus Eugen Sinca.

Florentina Cozmâncă susţine că pe tot parcursul anului 2014 rata anuala a inflaţiei ar putea să se menţină sub limita superioara de 3,5% a intervalului ţintit de BNR de +/- 1 punct procentual în jurul nivelului de 2,5%.

‘Mai mult, ne aşteptăm ca rata inflaţiei să se reducă în primul trimestru, în ciuda creşterii preţurilor produselor accizabile ca urmare a modificării modului de calcul al accizelor (aplicarea cursului de schimb şi indexarea cu rata medie anuală a inflaţiei) sau al creşterii efective a accizelor pentru anumiţi combustibili. Astfel, nu excludem posibilitatea ca rata anuală a inflaţiei să coboare uşor sub pragul de 1,5% în primul trimestru, urmând să crească treptat spre sfârşitul anului, către 3,3-3,4%’, arată economistul RBS România.

De asemenea, Rozalia Pal estimează că inflaţia va rămâne la aproximativ 1% în prima jumătate a anului 2014, un minim istoric, şi va creşte în a doua parte a anului până la 3,5%. Acesta susţine că inflaţia scăzută din prima parte a anului va contribui şi la revigorarea consumului.