În cadrul dezbaterii online „Pensia de stat vs. Pensia privată” organizată de Capital, economistul Adrian Câciu a fost prezent pentru a explica marile probleme din sistemul de pensii publice. Conform declarațiilor sale, România se va confrunta cu o criză cu privire la gestionarea pilonului I, iar politicienii sunt în continuare blocați în paradigma de gândire actuală.
„Noi continuăm să discutăm paradigma existentă și să găsim soluții la paradigma existentă. Avem un sistem public de pensii, lumea este obligată să cotizeze 25% din salariu. O parte din acești 25% se virează către un pilon II administrat privat și ne gândim la ce ar putea face tinerii ca să aibă venituri suficiente atunci când vor ieși la pensie. Dacă vrem să facem o astfel de discuție trebuie să schimbăm paradigma statală, dar și cea de gândire fiscal-bugetară, politică socială sau de ocupare”, explică Adrian Câciu.
În prezent, salariul minim net este mai mic decât pensia medie aflată în plată: „Niciodată cu 30% din piața forței de muncă care reprezintă salariul minim nu vei putea acoperi pe contribuții necesarul pentru pensiile aflate în plată. Este o chestiune de logică elementară și de aceea, câteodată, discuțiile sunt interminabile despre suficiența fondului de pensii raportat la necesarul de pensii pe care le avem în plată pentru ca seniorii noștri să aibă un standard de viață decent”.
De ce refuzăm să luăm ca model alte state din Europa?
Dacă tot avem un sistem de pensii publice atât de problematic, de ce nu ne uităm peste granițe, la partenerii din Uniunea Europeană? Câciu a dat exemplul altor state din UE în care legislația stabilește, indiferent de cotizația plătită de cetățean, un plafon pentru pensie. Cine vrea un alt nivel de venituri este liber să cotizeze spre sistemul de pensii private. „În Spania indiferent că ai fost director, manager de bancă, ai avut niște contribuții la sistemul de stat, nu vei lua mai mult decât acel plafon (2.700 de euro)”, transmite economistul.
Există două mari probleme majore cu privire la pensiile din pilonul I. Numărul de salariați este foarte mic raportat la numărul de pensionari ce trebuie susținuți de către sistem, iar în al doilea rând, salariile brute sunt foarte mici comparativ cu necesarul de trai. În acest context și contribuțiile angajaților la CAS sunt reduse, însă în același timp mult prea ridicate ca procent pentru a le permite angajaților cu salarii medii să cotizeze la pilonul privat.
Pentru restul analizelor sale legate de pensiile speciale, pilonul IV sau necesitatea unei pensii private puteți urmări dezbaterea AICI.