„Nu există un parteneriat real între stat și sector, indiferent că discutăm de sectorul de construcții rezidențiale sau construcții inginerești. Noi nu avem o economie de producție pentru că nu avem construcția în zonele de producție. Nimeni nu se duce în zona asta: a crea un parteneriat cu cel care construiește, dar și cu beneficiarul investiției. Nu există o astfel de abordare la nivel guvernamental, este o chestiune recurentă care poate are 30 de ani în spate. Pur și simplu, noi lăsăm piața să se dezvolte dacă se dezvoltă. Acest sector a fost într-o dezvoltare sub potențial, pentru că nu a avut finanțare. Au venit și banii la un anumit moment dat și a început să crească exploziv.
În schimb, statul nu s-a ocupat să aducă factorii de antrenare necesari sectorului. Statul nu se implică în calificarea și îndrumarea forței de muncă către acest sector. Acum discută mai nou și pune pe seama Bruxelles-ului eliminarea unor facilități pentru constructori, când nu a cerut niciodată acest lucru”, ne transmite economistul.
Salariul minim în industrie este de 3.000 lei la momentul actual, iar guvernul vrea să elimine acest lucru, alături de alte facilități pe care actorii economici le au. Adrian Câciu consideră că aceste avantaje duc la dezvoltarea industriei construcțiilor, iar inițiativa de a renunța la ele a venit din partea „unor contabili din guvern” care doresc mai multe venituri pentru „a se face risipă din fondurile publice.”
Producția materialelor de construcții, la pământ
„Noi avem ca resurse financiare 100 miliarde de euro bani europeni și 100 miliarde de euro din bani naționali, dacă stăm să facem o statistică pentru următorii 10 ani, tot ce înseamnă elementele de investiții pe coeziune și alte politici de dezvoltare ce implică sectorul de construcții.
Ce constatăm? Toți acești bani, 70% din ei, se exportă, pentru că suntem dependenți de importuri. Noi de fapt plătim importuri atunci când spunem că facem investiții. În inputul de strategie ar trebui să avem realizarea unor fabrici de producție pentru materiile prime și pentru utilajele necesare sectorului construcții. În parteneriat cu sectorul construcțiilor, dar și mediul de afaceri, acest lucru ar trebui să vină prin ajutoare de stat: nu mai fabricăm bitum, nu mai fabricăm oțel. Trebuie să găsim soluția să putem avea producția internă necesară, deoarece prețurile pot fi altfel gestionate la nivel intern, decât cele din plan extern. 20% creștere la prețul materialelor se duce automat în prețul final al oricărei construcții”, declara economistul Adrian Câciu în timpul dezbaterii.