Adrian Negrescu avertizează că România ar putea fi împinsă „în braţele” FMI

Economistul Adrian Negrescu crede că decizia Fitch de a modificat perspectiva ratingului de credit pe termen lung în valută străină al României de la „stabilă” la „negativă” reprezintă o lovitură semnificativă pentru credibilitatea României, mai ales într-un context economic deja dificil. România a înregistrat, în acest an, o serie de recorduri negative din punct de vedere financiar, precum cel mai mare deficit bugetar din istorie, cel mai mare împrumut public și cea mai mare datorie publică, aspecte care au generat îngrijorări în rândul investitorilor.

Potrivit spuselor sale, instabilitatea politică semnalată de Fitch trebuie tratată cu toată seriozitatea de către politicieni. El crede că este esențială formarea unui guvern stabil și a unui program de guvernare solid pentru a evita scăderea ratingului la nivelul de „junk” (nerecomandat investițiilor), către care România se îndreaptă. Economistul speră ca politicienii să înțeleagă, chiar și în ultimul moment, că mesaje precum introducerea unui impozit progresiv pe marile averi, combinate cu menținerea cotei unice, reflectă o lipsă de profesionalism și o inconștiență gravă în privința impactului acestor măsuri asupra politicii fiscale.

„Decizia Fitch reprezintă o lovitură semnificativă pentru credibilitatea României, într-un context economic şi aşa foarte dificil. România reuşeşte, în acest an, o serie de recorduri negative din punct de vedere financiar (cel mai mare deficit bugetar din istorie, cel mai mare împrumut public făcut vreodată, cea mai mare datorie publică din istorie) – care ridicau deja multe semne de întrebare, îngrijorări în rândul investitorilor.

«instabilitatea politică» reclamată de Fitch sper să fie tratată cu toată seriozitatea de către politicieni, construcţia unui guvern stabil şi a unui program de guvernare solid fiind esenţiale în perspectiva menţinerii ratingului peste nivelul de «junk» (nerecomandat investiţiilor), către care ne îndreptăm.

Acesta speră ca politicienii, ”în al 13-lea ceas”, să înţeleagă că mesaje controversate precum „introducerea unui impozit progresiv pe marile averi” la pachet cu ”menţinerea cotei unice” dovedesc o lipsă de profesionalism crasă şi, mai ales, o inconştienţă uimitoare în ceea ce priveşte impactul măsurilor propuse şi în ceea ce priveşte politica fiscală”, a declarat el pentru News.ro.

Deja se observă retrageri de capital din România

Așa cum susține și BNR, deja se observă retrageri de capital din România, iar dobânda pe termen de 10 ani a ajuns la 7,25%, cel mai ridicat nivel din regiune. Economistul a avertizat că, fără un plan coerent de reforme cu un calendar bine definit și fără reasigurarea investitorilor privind menținerea actualei fiscalități, există riscul ca România să se apropie rapid de un rating „junk”.

Deprecierea ratingului va avea un impact direct asupra tuturor românilor întrucât dobânzile pentru împrumuturile populației și ale firmelor vor rămâne la un nivel dublu față de media europeană, iar inflația va continua să fie la cote record. Acest lucru se va întâmpla deoarece banii care vor intra în țară vor deveni și mai scumpi.

Având un cost al banilor de două ori mai mare decât în Bulgaria, Polonia sau Cehia, economia României va întâmpina dificultăți în a înregistra creșterea economică dorită. Acesta a avertizat că, dacă nu vor fi găsite soluții la criza bugetară, un împrumut de 40-50 de miliarde de euro de la FMI, însoțit de măsuri de austeritate mult mai dure, va deveni o realitate probabilă în 2025.

„Deja asistăm, aşa cum şi BNR afirmă, la plecări de capital din România, iar dobânda la 10 ani s-a dus spre 7,25%, cel mai ridicat nivel din regiune. Fără un plan coerent de reforme, cu un time-line bine definit, fără o reasigurare a investitorilor în privinţa menţinerii fiscalităţii la cotele din prezent, îmi e teamă că drumul spre «junk» este tot mai scurt.

Dincolo de politică, deprecierea ratingului va afecta toţi românii în mod direct, în condiţiile în care ratele dobânzilor la care se împrumută populaţia şi firmele se vor menţine la un nivel dublu faţă de media europeană, iar inflaţia va continua să fie la un nivel record” pentru că „banii care vor intra în ţară vor fi şi mai scumpi decât în prezent.

Cu un cost al banilor dublu faţă de Bulgaria, Polonia, Cehia, ce să mai vorbim de ţările occidentale, economia românească va reuşi cu greu să înregistreze creşterea economică pe care ne-o dorim. Dacă nu se vor găsi soluţii la criza bugetară, drumul către «colacul de salvare» de la FMI va fi aproape sigur. Un împrumut de 40-50 de miliarde de euro însoţit, bineinţeles, de măsuri de austeritate mult mai dure, va deveni realitate în 2025”, a explicat el.