„Vreau să fie foarte clar. Poate e o politică de viitor. Nu putem să negăm rolul unei decarbonizări a sistemelor energetice într-un viitor pe care însă nu îl poate preciza nimeni. Așa cum este derulat acest program numit Green Deal de către UE este o mascaradă. Este o forțare a unor procese care poate duce la dezastru”, atenționează economistul.

România, cel mai afectat stat de criza energetică

În ultimii 30 de ani România nu a realizat nicio investiție relevantă, importantă, în sistemul energetic național, iar acum pare că suntem cei mai afectați europeni de pe urma crizei. Privatizarea sistemului energetic s-a realizat într-un mod haotic care s-a dovedit astăzi, aproximativ 25 de ani mai târziu, ca fiind dezastruoasă pentru economia națională. În contextul creșterii prețurilor la energia electrică și gaz, alături de planurile ambițioase ale Uniunii Europene din Green Deal, Ilie Șerbănescu este de părere că suntem printre cei mai afectați actori de pe continent.

„Deocamdată a căzut veriga cea mai slabă, care este România, dar vor cădea și ceilalți. Nu este posibil să faci așa ceva și nu va avea efectul dorit. Dacă UE reușește cu acest program de decarbonizare, de introducere a energie verzi în locul celei fosile, va reduce doar cu 9% poluarea mondială. Marii poluatori, India, China, Rusia și Statele Unite ale Americii, nu participă la acest program. Nu poți să omori prezentul pentru un viitor complet ipotetic. Asta este problema”, evidențiază analistul.

Situația de criză economică și criză energetică este aprofundată și de evoluțiile prin care finanțele europene au trecut în ultima perioadă, cea a pandemiei. Ilie Șerbănescu a explicat că Germania, în ultimii 20 de ani, nu s-a împrumutat pe piețele internaționale pentru a-și conserva imaginea de mare putere economică. Credibilitatea sa a fost pusă la mijloc în momentul în care a garantat pentru împrumuturile Uniunii Europene pentru PNRR: „Pentru prima dată se împrumută pe piețe UE. Germania nu are nevoie de acest lucru. Putea să ia cu 0% dobândă dacă își punea la contribuție credibilitatea ei pe piețe, dar nu avea nevoie de bani. Ei au fost luați pentru Italia, Spania, etc. 80% din banul de pe piețele internaționale este ban american. Nemții primesc desprinderea sau relaxarea față de presiunea americană. Acest lucru cred că nu a fost obținut numai de aspirațiile de putere a Germaniei”, subliniază Șerbănescu.

S-a schimbat politica lui Merkel

Aceste împrumuri au fost contractate fix la sfârșitul „domniei” Angelei Merkel, care timp de 20 de ani a încercat să exporte modelul german, al eticii muncii și al performanței, în restul Europei. La nivel comportamental, statele membre nu au reușit să adopte politici după modelul german, precum supraviețuirea cu un deficit de 0% din buget. România poate spune că este în continuare o țară subdezvoltată, spune Ilie Șerbănescu, însă state precum Spania, Italia sau Franța nu își mai permit astfel de afirmații: „Deficitul bugetar este cheltuială peste venituri. În momentul în care doamna Merkel a spus asta s-a implementat la nivelul întregii Uniuni Europene. Însemna că Uniunea Europeană nu se putea împrumuta de pe piețe. Au căutat proști, ceilalți se puteau acoperi cu programul german al doamnei Merkel, care spunea că nu avem nevoie să împrumutăm. Dacă ai deficit mic nu ai nevoie să împrumuți. Pandemia a costat, fie că s-au făcut lucruri bune sau rele. Acest cost acum va fi plătit. Toate crizele astea care s-au vălmășit una peste alta în România vor degenera și se vor coagula într-o criză a datoriilor”, atenționează Ilie Șerbănescu.