Lazea a atras atenţia că nu trebuie uitată perioada 1992 – 2003 când restructurarea sectorului bancar a costat statul român 7,5% din PIB, procentul reprezentând numai costurile de runda întâi.
Valentin Lazea a precizat că băncile de stat au obţinut performanţe bune, deşi nivelul creditelor neperformante a fost cel mai ridicat în acest caz. 'Cea mai mare creştere a creditelor neperformante s-a consemnat în băncile de stat, plus 23%, urmate de băncile private cu capital românesc, plus 19%, iar la băncile cu capital străin au avut cea mai mică creştere, de 11%. Dar, băncile cu creşterile cele mai mari de credite neperformante s-au protejat prin rate de solvabilitate peste medie. Aceste bănci de stat au avut o rentabilitate peste media sistemului', a explicat economistul-şef al BNR. 
El a precizat că faptul că băncile de stat au performat bine în criză este o veste bună, dar nu trebuie uitat de ce a fost necesară privatizarea sectorului bancar, în România, care a dus la o deţinere de 90% a acţionariatului străin, faţă de 24% media în Uniunea Europeană. 
 

 

'Să ne amintim că în perioada 1992 – 2003 statul s-a dovedit un prost administrator, am avut două restructurări majore de bănci, 8 bănci private din 13 au fost închise sau lichidate. Costul restructurării bancare a fost de 7,5% din PIB, doar costul de runda întâi, fără a socoti dobânzile plătite la titlurile de stat sau la împrumuturile acordate de BNR', a mai spus Lazea. 
În studiul prezentat, au fost analizate şi schimbările care au intervenit în timp la nivelul acţionariatului, al managementului şi al legislaţiei în domeniu, componente care au dus la neperformanţa din trecut. 'Atunci aveam acţionariat foarte slab, management foarte slab şi o legislaţie care, cu intruziunile factorului politic în mediul bancar, a făcut ca multe credite să fie acordate politic şi mare parte din neperformanţa de atunci s-a datorat legislaţiei proaste', a explicat Lazea.                                                                                                                                                                                                                                                                                     

Potrivit studiului, în prezent, din perspectiva acţionariatului nu se constată o îmbunătăţire sensibilă a calităţii. 'Vorbesc despre acţionariatul privat al băncilor româneşti. Avem încă acţionari semnificativi care au probleme cu justiţia, după cum avem alţi acţionari majoritari care au alt obiect de activitate, banking-ul îl fac doar în subsidiar', a subliniat economistul-şef al BNR.