'Câştigătoarele din criza prin care am trecut sunt statele care au exporturi sofisticate de bunuri şi servicii, şi nu doar exporturi de materii prime. De asemenea, câştigătoare au fost ţările care au avut surplus de cont curent, cu nivelul exporturilor peste cel al importurilor, iar perdante au fost cele cu deficit de cont curent, precum Brazilia, Nigeria şi alte ţări exportatoare de materii prime. În prima categorie s-au plasat Polonia sau Ungaria, în timp ce România se află la intersecţia celor două direcţii. Deci putem s-o luăm şi în sus, către ţările câştigătoare, dar asta ar însemna că şi România poate şi trebuie să aibă un plus de cont curent, idee respinsă până în prezent. Nu e nicio ruşine şi nicio nenorocire dacă exporţi mai mult decât imporţi, din punctul meu de vedere', a declarat miercuri Lazea în cadrul unei conferinţe de specialitate.
În opinia sa, România trebuie să se dezvolte prin exporturi şi investiţii, nu prin consum, pentru că, prin stimularea consumului intern, se riscă nu numai o deteriorare a contului curent şi o dificultate în finanţarea acestuia, ci şi căderea în 'capcana venitului mijlociu', unde, de regulă, rămân prinse statele cu un venit de 8.000-12.000 de dolari pe locuitor. 'Cu alte cuvinte, o ţară care a fost la 2.000 de dolari pe locuitor, cum a fost România până în anul 2000, a ajuns la un nivel rezonabil, de 8.000 de dolari, şi a rămas acolo, punând accentul pe consum. Ţările care au adoptat o astfel de metodă, cele din America Latină şi altele din Africa şi Asia au rămas captive la acest nivel consumerist, pentru că nu au devenit mai competitive prin exporturi, nu şi-au întărit puterea economică punându-se în competiţie cu state mai puternice. Avem ambiţia să scăpăm din această capcană? Poate da, poate nu, timpul va dovedi', a subliniat Lazea.
El a precizat că avantajul României este dat de faptul că are, în prezent, un deficit de cont curent redus, şi care până anul acesta s-a tot diminuat. 'Nu ar fi niciun necaz, zic eu, dacă ne-am duce cu el în surplus', a punctat economistul BNR.
De asemenea, faptul că România are o datorie publică mică şi deficite reduse reprezintă cele mai mari atuuri alături de aproape independenţa energetică, care nu sunt apreciate suficient pe plan intern, a mai spus Valentin Lazea.
Pe de altă parte, el susţine că, deşi stabilitatea macroeconomică este absolut necesară şi reprezintă baza, fundamentul pe care se construieşte o economie durabilă, nu este suficientă şi, oricum riscă să fie periclitată de măsuri populiste. Pilonul care trebuie aşezat peste stabilitatea macroeconomică este cel reprezentat de reformele structurale, singurele care pot genera creşterea potenţialului economiei, mai spune Lazea.
În opinia sa, aceleaşi reforme structurale sunt necesare şi pentru intrarea României în zona euro, şi pentru menţinerea prosperităţii ulterior aderării la zona euro. AGERPRES