Lazea consideră că pentru România nu ar fi potrivit modelul aplicat în pieţele anglo-saxone, al unor dobânzi reale cât mai scăzute, eventual negative, deoarece înainte de a avea finanţare în lei este nevoie de economisire în lei, iar economisirea în lei trebuie să fie atractivă, cu un randament peste inflaţie, respective dobânzi real pozitive.

Capital.ro scria în urmă cu două săptămâni că depozitul la termen ar trebui să fie o modalitate de economisire cu beneficii, fiind o formă de creditare a băncii de către deponenți, dar realitatea ne arată că profitul este ca și inexistent.

Citiţi aici: Lista băncilor de unde retragi MAI PUŢINI bani decât ai depus

‘Este greu să fii partizanul dobânzilor real pozitive când lumea este dominată de easy money, de relaxarea politicii monetare. Fed, Banca Angliei, BCE sunt adeptele dobânzilor sub rata inflaţiei. Întrebarea este dacă această politică ultra easy nu este rodul unor circumstanţe specifice anglo-saxone, care nu se regăsesc în România. Dacă are sens în ţările anglo-saxone nu înseamnă automat că are sens şi pentru România (…) Restricţia Fed este ca datoria publică a SUA să nu mai crească în PIB ca pondere, acum a depăşit deja 100%, iar o dobândă reală cât mai mică sprijină acest deziderat, atât direct cât şi indirect. Este restricţia validă şi pentru România? Părerea mea este că nu – datoria publică este la 35% din PIB, nu este un nivel mic, dar nici îngrijorător. În plus, ponderea datoriei publice în PIB ar trebui redusă prin metoda surplusurilor primare, nepopulară şi grea, care presupune creşterea veniturilor bugetare şi reducerea cheltuielilor’, a spus Lazea, care a precizat că nu prezintă punctul de vedere oficial al BNR.

Lazea a explicat că o ţară va favoriza o dobândă real negativă când ponderea datoriei publice în PIB este mare, când populaţia creşte rapid, când are o reputaţie bună în combaterea inflaţiei, se finanţează prioritar pe piaţa bursieră, nu are dificultăţi de a se finanţa extern, iar deficitul de cont curent nu este semnificativ. Acesta ar fi cazul spre exemplu SUA şi Angliei, care sunt economii bazate pe finanţarea bursieră în proporţie de peste 75%.

Invers, un stat ca România sau Polonia, va favoriza dobânzi real pozitive când ponderea datoriei publice în PIB este mică, reputaţia în combaterea inflaţiei este una îndoielnică, finanţarea este bancară, deficitul de cont curent este semnificativ, iar populaţia scade sau creşterea este modestă (spre exemplu, în România PIB per capita creşte chiar dacă creşterea economică este zero). ‘O politică monetară relaxată este medicament pentru unele state, dar poate fi un drog pentru altele. Ideea este să ştim despre ce vorbim’, a afirmat Valentin Lazea.

Sursa: Agerpres