Creditele pentru populaţie şi companii rămån blocate pe termen scurt şi mediu, pånă cånd băncile vor găsi resurse interne care să înlocuiască finanţările externe.
Declanşarea crizei financiare internaţionale şi retrogradările de rating primite de Romånia au afectat semnificativ costul şi finanţarea externă pentru băncile şi companiile romåneşti. Nu doar scumpirea surselor de finanţare are repercursiuni asupra sistemului, ci şi diminuarea acestora. Potrivit directorului de stabilitate monetară din cadrul BNR, Ion Drăgulin, „raportul dintre credite şi depozite este de 120%, finanţarea depinzånd foarte mult de creditarea externă, care este de aşteptat să se ajusteze“. În cadrul companiilor, de exemplu, finanţarea se realizează în proporţie de 41% din surse externe. Creditarea populaţiei s-a făcut pånă acum majoritar în valută (52%), tot din liniile de credit externe (atrase de băncile romåneşti de la băncile-mamă din străinătate). Nicolae Cinteză, directorul pentru supraveghere din BNR, arată că finanţarea băncilor romåneşti se face în proporţie de peste 86% din surse atrase de la băncile-mamă.
Cu o economie preponderent legată de finanţarea externă, semnalele de retragere ale liniilor de creditare externe sunt îngrijorătoare, în special prin faptul că nu vor mai fi reînnoite creditele ajunse la scadenţă. „Printr-un scenariu acut, toată finanţarea externă pe termen scurt se poate reduce“, precizează Drăgulin, arătånd că rata de înlocuire a surselor externe prin atragerea de depozite pe plan intern nu se va realiza imediat, fapt care va conduce la o scădere constantă a creditării pe termen scurt şi mediu.
Cresc restanţele
La aceste riscuri de contractare a finanţării externe se adaugă procentul creditelor neperformante aflate în creştere pe ambele segmente: companii şi populaţie. Astfel, rata restanţelor la creditele IMM în total împrumuturi de acest tip a ajuns în noiembrie la 0,8%, în condiţiile în care, la finele anului 2007, aceasta era sub 0,3%. La persoane fizice, rata restanţelor a ajuns la 0,89%. Trebuie menţionat că aceste cifre sunt mult mai mari dacă raportarea s-ar face la suma totală a creditelor afectate de aceste restanţe.
În condiţiile majorării restanţelor şi a restrångerii surselor de finanţare, creditarea băncilor comerciale va fi mult mai puţin permisivă. „În cazul scăderii finanţărilor externe cu 25%, vor exista probleme mari pentru companii“, spune Drăgulin, precizånd că majorarea acestui procent la peste 50% poate induce risc sistemic. Potrivit afirmaţiilor sale, acesta este motivul pentru care „BNR caută soluţii de rezolvare a situaţiei la nivel sistemic, nu doar pe anumite paliere“. Partea proastă este că rata de înlocuire a resurseslor bancare prin depozite nu dă semne de înviorare, în ciuda creşterii dobånzilor pasive la niveluri record.
Rezerva valutară a BNR, sub presiune
Printre scenariile de criză ale BNR se poate număra reducerea rezervelor minime obligatorii, pentru eliberarea de lichidităţi necesare creditării, şi constituirea de depozite colaterale la BNR. Reducerea rezervelor minime obligatorii (RMO) poate aduce puţin suflu pe piaţa creditării, totuşi măsura poate afecta nivelul rezervei în valută a băncii centrale. RMO în valută constituite de băncile comerciale la BNR sunt cuprinse în componenţa rezervei valutare. Dacă pornim de la totalul de 20 de miliarde de euro credite totale acordate de băncile comerciale pe retail şi corporate în luna septembrie 2008 (conform statisticilor BNR), se poate deduce un total al RMO în valută de aproximativ 12 miliarde de euro. La un nivel de 27,22 miliarde de euro, totalul rezervelor BNR în noiembrie, 12 miliarde de euro nivelul RMO în valută reprezintă un procent semnificativ, mai ales pentru o rezervă valutară aflată sub presiunea fluctuaţiei cursului de schimb şi a unor posibile repatrieri ale profiturilor investitorilor străini din Romånia. În astfel de condiţii, creditarea nu are mari şanse de revenire nici în prima jumătate a anului viitor.
Peste 40% din sursele de finanţare ale companiilor sunt externe, fapt care ameninţă activitatea în unele domenii în cazul stopării liniilor de credit
Nicolae Cinteză, şeful direcţiei supraveghere BNR
Creditarea populaţiei s-a făcut preponderent în valută, fapt care poate duce la o înrăutăţire a calităţii creditelor, şi aşa în creştere, pe fondul deprecierii leului
Ion Drăgulin, şeful direcţiei stabilitate monetară BNR
