care traieste. Primarul Traian Basescu spune ca acum, cand va avea si Consiliul General de partea sa, va reusi sa schimbe imaginea Capitalei.Unul dintre cele mai importante proiecte se refera la reabilitarea a 1.800 de strazi secundare. si nu e vorba numai de asfaltarea lor, ci si de modernizarea retelelor subterane. Initial, in discutie erau 450 de milioane de euro, bani obtinuti dintr-un credit extern. „Cum intre timp o parte a strazilor vizate au fost deja reabilitate de catre administratiile de la sectoare, cu credite luate de la BCR, e posibil ca aceasta suma sa scada putin”, explica Gheorghe Udriste, directorul general al Directiei Transporturi din Primaria Capitalei.Alte trei investitii programate inca din 2001 au devenit celebre dupa ce punerea lor in practica a fost impiedicata de majoritatea PSD din Consiliul General. Este vorba de pasajul rutier de la Gara Basarab (67,8 milioane de euro), care ar urma sa contribuie la fluidizarea traficului nu numai in zona, dar in intregul centru al orasului, de parcarea subterana de la Gara de Nord (22,9 milioane de euro) si de modernizarea tramvaielor T4R (46,3 milioane de euro).Jumatate din banii necesari ar urma sa vina de la Banca Europeana de Investitii (BEI), iar restul va fi asigurat de la buget sau prin atragerea unor fonduri private. Basescu spune ca, daca nu i se vor pune bete in roate de catre Guvern, e posibil ca lucrarile sa inceapa in prima parte a lui 2005, caci proiectele si caietele de sarcini sunt deja gata.Cum transportul este problema numarul unu a bucurestenilor, pe agenda noii administratii locale se gaseste si o investitie de 312 milioane de euro pentru imbunatatirea parcului RATB (200 de troleibuze si 500 de autobuze pana in 2005, 200 de autobuze pe an incepand din 2006) si pentru realizarea unei linii de tramvai intre Rahova si Colentina, via Piata Unirii, dotata cu vehicule moderne.Alte 24 de milioane de euro (17 milioane de la BEI) ar trebui sa fie alocate introducerii sistemului de taxare unic pentru RATB si metrou, in 2006, iar 20,9 milioane de euro de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) vor fi investite intr-un sistem computerizat de management al traficului rutier.Nu au fost uitate nici scolile: 106 unitati de invatamant din Capitala vor fi modernizate, pana in septembrie 2007, cu 150 de milioane de euro de la BEI. In 2005 ar trebui sa se incheie contorizarea consumului de agent termic si modernizarea retelelor si a punctelor termice (147,5 milioane de euro de la BEI si BERD), iar doi ani mai tarziu, cu 9,5 milioane de euro de la BERD, centrul istoric ar trebui transformat intr-o zona comerciala si de promenada.Un alt proiect blocat de vechea administratie este cel al unei statii de epurare la Glina. Valoarea totala a investitiei este de 270 de milioane de euro, dar pentru inceput e nevoie de 117 milioane (77 de milioane nerambursabili, de la Comisia Europeana, si 40 de milioane din credite externe). Nu in ultimul rand, 13 milioane de euro, tot ajutor de la Bruxelles, vor fi investite, pana in 2008, in ecologizarea lacurilor din nordul orasului.Un calcul simplu arata ca, in total, este vorba de peste un miliard si jumatate de euro, adica aproape de cinci ori mai mult decat bugetul anual al Primariei Capitalei.

PIEDICI IN CALEA PROIECTELOR LUI BASESCU

* Fara acordul Ministerului Finantelor, primarul general nu poate obtine nici un credit extern. Cum toate marile proiecte se bazeaza pe bani imprumutati din strainatate, o relatie tensionata cu Executivul ar putea avea consecinte neplacute.
* O alta piedica ar fi aprobarea proiectului de lege initiat de edilul sectorului 1, Vasile Gherasim, privind infiintarea Zonei Metropolitane Bucuresti. Conform acestui document, cele sase sectoare ale Capitalei vor capata rang de orase, cu primari si consilii proprii (ca pana acum), iar primarul general al Bucurestiului va disparea. El va fi inlocuit de primarul general al Zonei Metropolitane, ales de bucuresteni si de locuitorii a zeci de comune din Ilfov si judetele limitrofe. Doar ca, pentru ca schimbarea sa devina viabila, ar fi nevoie de o modificare a Constitutiei.

DE UNDE VIN BANII PENTRU PROIECTELE LOCALE

* Sursa principala de finantare este bugetul local. Cum in cele mai multe cazuri acesta de abia ajunge pentru nevoile imediate ale oraselor, doar putine proiecte (in general, de mai mica amploare) se pot baza pe banii alocati de stat.
* O alta sursa aflata la indemana administratiei locale o constituie programele preaderare ale Uniunii Europene. ISPA, PHARE sau SAPARD (in cazul comunitatilor rurale) furnizeaza anual zeci si sute de milioane de euro nerambursabile.
* O primarie care prezinta incredere (are un buget suficient, nu are datorii prea mari, nu a fost implicata in scandaluri financiare) poate emite cu succes obligatiuni municipale.
* Creditele interne sunt destul de rare. Se practica, mai ales la nivelul marilor orase, contractarea de imprumuturi externe, in general de la BEI si BERD (avantajul in cazul celor doua banci este ca dobanda este mai mica decat pe piata).