Black Rock, cel mai puternic fond de investiţii din lume, în fapt un instrument prin care super bogaţii planetei ne controlau vieţile, începe să scârţâie. Sau, ca să-i păstrăm denumirea, începe să se crape. Ultima fisură este de peste 600 de milioane de dolari.

Dar nu despre combinaţii economice şi active de trilioane de dolari, de cifre de afaceri şi profituri mult mai mari decât PIB-ul unor ţări nu foarte sărace, vrem să vorbim acum.

Sigur, cei care au vrut să ne controleze viaţa prin acest fond, sau altele ceva mai mici, dar tot cu active de trilioane de dolari, încă nu îşi comadă prânzul la casoletă şi-l mănâncă în pauza de masă pe colţul biroului, scrie Sorin Ovidiu Bălan pentru EVZ.ro.

Se reunesc în continuare alături de politicieni, foarte mulţi de top, pe care îi au în buzunarul de la ceas, la câte vreo reuniune unde stabilesc ei că nu numai că nu mai avem voie să facem copii, dar şi că suntem deja prea mulţi şi ar cam trebui să mai şi dispară de tot dintre noi.

Reuniuni la care se duce fiecare cu avionul privat, iar după ce coboară din el îşi exprimă îngrijorarea faţă de soarta pământului care  a ajuns foarte poluat.

Sau a dimensiunilor oamenilor, care sunt prea mari şi astfel încălzesc planeta, aşa că trebuie schimbat ADN-ul uman, să devenim mici, „Cât să nu fim atacaţi de o pisică,” aşa cum se exprima foarte serios într-o conferinţă de presă la Davos un cuvântător, altminteri profesor de bioetică.

Din păcate, sunt foarte mulţi oameni resemnaţi. Spun: „Ce să le facem? Sunt mult prea bogaţi. Cumpără orice şi pe oricine. Noi nu avem nicio putere”.

Ei uite că nu este aşa. Fisura cea mare în gaşca aceasta care se visa înlocuitoarea lui Dumnezeu este că toţi cei pe care i-au cumpărat sunt oameni fără caracter şi coloană vertebrală.

Oameni de nimic, gata să-i părăsească şi chiar să-i vândă la prima adiere care li se pare primejdioasă. Iar venirea lui Donald Trump la Casa Albă nu este doar o adiere, ci un uragan care deja a început să bată, chiar dacă încă nu este 20 ianuarie, data oficială la care va prelua puterea.

Două dintre cele mai recente exemple vin să-mi dea dreptate. Mark Zuckerberg, CEO la Meta, adică tata Facebook-ului a sucit armele, mai ceva decât la 23 August ’44 şi a anunţat că: „Vom reduce drastic cenzura”. Că se va renunţa la acei angajaţi care nu aveau altă treabă decât să oprească orice postare nu convenea celor care se credeau stăpânii lumii.

Cu alte cuvinte, CEO-ul de la Meta recunoaşte că până acum a fost cenzură. Că oamenii nu au putut să se exprime liber pe platformele lor. Adică, s-au dat numai un anumit tip de ştiri, au fost permise numai anumite postări, ceea ce înseamnă manipulare.

În afară că scoate cenzura, domnul Zuckerberg mai face şi alte gesturi de pupat papucul: numirea lui Dana White (directorul UFC) în consiliul de administrație, donarea a 1 milion de dolari pentru fondul inaugural prezidențial sau declarațiile celebrului miliardar despre dorința de a fi implicat în politicile tehnologice.

Întrebarea firească ar fi: de ce Zuckerberg nu s-a retras, pentru că are bani cât să lase să trăiască fără griji zece generaţii după el. Răspunsul cred eu că este simplu şi îl găsim într-un discurs a lui Donal Trump, unde numai despre trai fără griji pentru cei de teapa CEO-ului Meta nu poate fi vorba: „Astăzi îmi anunţ planul meu de a spulbera regimul de cenzură de stânga. (…) Cartelul cenzurii trebuie demolat şi distrus”.

Deci, e cu demolare şi distrugere, nu cu retragere în paradisuri unde să-ţi rozi liniştit averea.

Că nu e de glumă, se vede şi la McDonald’s, care anunţă că revine asupra unora dintre practicile sale în favoarea diversităţii, alăturându-se Ford, Jack Daniel’s, sau Harley-Davidson care au sucit-o şi ei.

Pe unii i-a luat cu frig deja. Ursula a răcit, Justin Trudeau, premierul Canadei, cel care se hlizea în timpul pandemiei la Davos alături de Klaus Schwab, Trudeau care a interzis mişcarea camionagiilor în pandemie, şi care le-a blocat conturile sindicatelor şi a ameninţat că va fi băgat în puşcărie oricine va îndrăzni să dea o sticlă cu apă demonstranţilor, a demisionat. Şi mai urmează şi alte nume mari. Inclusiv la noi, în Europa.

Mai mult, Georgia Meloni, premierul italian, sigur cea mai apropiată colaboratoare din UE a lui Dionald Trump, i-a luat apărarea lui Elon Musk după ce acesta a susţinut dreapta conservatoare din Germania, făcând din nou vorbire despre libertatea de expresie, dar şi atacându-l dur în discursul său, la baionetă, pe George Soros.

Asta se întâmplă pe planetă. Iar România este şi ea pe planeta asta.

Black Rock începe să semene a monument funerar pentru statul paralel. Inclusiv la noi.