Scaderea puterii de cumparare a avut ca rezultat diminuarea drastica, pana aproape de disparitie, a fondurilor rezervate de catre romani produselor culturale, acestea ocupand un loc codas in bugetul familial. Pretul cartilor, desi redus in comparatie cu cel practicat in celelalte tari europene, este foarte mare in comparatie cu veniturile populatiei, influentat fiind si de fiscalitatea excesiva si de inflatie. Astfel, cererea reala este redusa, in pofida dorintei evidente a unui segment al populatiei de a achizitiona carti. Unii editori chiar si-au fixat drept public tinta consumatorii „cu bani”, ceea ce accentueaza fenomenul de frustrare a cititorului de rand, care isi vede si mai reduse sansele de a avea in biblioteca personala cartile pe care si le doreste.
Sistemul de distributie haotic a contribuit din plin la imputinarea numarului de cumparatori: in mediul rural si in orasele mici, librariile si bibliotecile publice au capatat alte destinatii, dar chiar si in orasele mari sunt din ce in ce mai rare, cu spatii de expunere insuficiente si, uneori, cu personal slab instruit.
Oferta este si ea in scadere, unele edituri cu traditie reducandu-si activitatea sau chiar disparand din peisaj. Pe de alta parte, exista o oarecare necorelare intre oferta si cerere, in sensul excesului de aparitii editoriale in domenii mai putin solicitate, in detrimentul celor care, astazi, starnesc un interes mai mare. De exemplu, cartile pentru copii, care sunt achizitionate de catre un sfert din cumparatori, ocupa doar 6% din totalul productiei de titluri, iar cartile practice (retete culinare, gradinarit, decoratiuni interioare, sport, calatorii etc.), solicitate de jumatate din cititori, reprezinta 7%. Aceste diferente semnificative intre preferinte si oferta sugereaza noi tendinte in politicile editoriale si se pot transforma intr-o oportunitate pentru industria cartii.
Statisticile Asociatiei Editorilor din Romania (AER) arata ca, incepand din 1998, productia de carte inregistreaza o usoara crestere. Astfel, in 2001, a fost mai mare cu 1,7% fata de anul 2000 si cu 2% fata de 1998. Aceste rezultate se datoreaza cresterii numarului de titluri, in conditiile mentinerii unui tiraj mediu relativ constant.

Doar 65 milioane de lei investiti in publicitate

In 2001, 73% din cele 6.081 titluri aparute reprezinta prime editii, mai putin cu 5% fata de anul precedent. In consecinta, numarul reeditarilor a crescut, reprezentand 27% din total. In cadrul noilor aparitii, ponderea cea mai mare o detin cartile de stiinta si tehnica (22%) si cele de literatura (21%). In schimb, manualele detin cea mai mare pondere a reeditarilor: 23% din total.
Cartile semnate de autori romani detin 76,5% din totalul titlurilor editate, domeniul cel mai bine reprezentat de catre acestia fiind cel stiintific si tehnic. De asemenea, segmentul manualelor este dominat, in proportie de 98%, de autori romani. In ceea ce priveste cartile practice insa, procentul autorilor straini depaseste jumatate (56,5%) din totalul titlurilor editate in domeniu.
Cartile de referinta – stiintifice si tehnice, impreuna cu cele de stiinte sociale si umane, drept si stiinte economice – domina productia editoriala, cu un procent cumulat de 45% din total. In 2001, numarul titlurilor din literatura a crescut, fata de anul 2000, cu 1,6%, cel al enciclopediilor si dictionarelor, cu 1,4%, in timp ce cartile practice si-au dublat ponderea.
Pe langa pretul cartilor, promovarea acestora ramane zona cea mai critica a politicilor editoriale.
„Din pacate, majoritatea editorilor romani privesc cartea doar ca pe un obiect cultural, in timp ce ea ar trebui sa fie tratata si promovata ca orice produs comercial, asa cum se intampla in Occident”, este de parere Doina Marian, Managing Director la Asociatia Editorilor din Romania.
La noi, investitia in publicitate reprezinta doar 0,007% din cifra de afaceri a editarii de carte, cifra care se ridica la „uriasa” suma de 65 milioane lei. De regula, promovarea in acest domeniu se face exclusiv in reviste culturale, cu un tiraj mic si un numar restrans de cititori, public care, oricum, are o atitudine pozitiva fata de carte.
„Ne-am propus sa lansam o campanie de promovare a lecturii la scara nationala, care sa integreze cartea in circuitul produselor comerciale. In tarile occidentale, dupa o astfel de campanie, vanzarile cresc cu 30% – 40%”, conchide Doina Marian.
Statisticile arata ca, la noi, consumul actual de carte per capita este de aproape patru ori mai redus decat in tarile vecine. Aceasta denota faptul ca piata de carte din Romania are un potential de dezvoltare semnificativ. In definitiv, asa cum afirma Silviu Lupescu, directorul Editurii Polirom din Iasi, cei care investesc in „industriile imaginarului”, respectiv in productia culturala, trebuie sa fie nu numai visatori, ci si niste optimisti incurabili. Cu alte cuvinte, „corul de vaicareli” preluat de mass-media este neproductiv, atat pentru editori si difuzori, cat si pentru cititori.
„Cred ca dinamica sectorului editorial dupa 1989 a fost una exceptionala, iar dificultatile de astazi nu difera de cele din alte sectoare, nu putine, confruntate cu un mediu economic neprietenos si instabil”, este de parere Silviu Lupescu, directorul editurii iesene.
Desi nu are o cifra de afaceri mare, industria cartii ramane un domeniu de importanta nationala.
In numarul viitor vom prezenta si alte opinii referitoare la oportunitatile care exista pe aceasta piata, precum si motivele pentru care noncititorii convinsi, majoritatea tineri, au ajuns la o atitudine de respingere a cartii, asa cum reiese dintr-un studiu comandat de AER companiei Mercury Research.