La această evaluare au participat președintele României, Klaus Iohannis, directorul SRI, Eduard Hellvig, membrii Comisiei de control SRI, precum și membrii Biroului Executiv și cadre de comandă din unitățile Serviciului.
Klaus Iohannis, președintele României, a vorbit despre importanța formelor în care instituțiile din România, și în particular Serviciul Român de Informații, s-au adaptat la noul context generat de războiul de la granițe.
„România s-a poziționat, încă o dată, ca un pilon de stabilitate în zonă și un partener solid pe Flancul Estic și s-a alăturat demersurilor de impunere de sancțiuni la adresa Rusiei și eforturilor Uniunii Europene de gestionare a efectelor situației de criză.
De asemenea, România a luat o serie de măsuri pentru a veni și în ajutorul Republicii Moldova, confruntată cu o serie de provocări majore”, a adăugat șeful de stat.
Klaus Iohannis: Serviciul Român de Informații reprezintă una dintre instituțiile-cheie ale României
Unul dintre motive este acela că SRI susține interesele de securitate.
„În angrenajul instituțional național care gestionează toate aceste evoluții, Serviciul Român de Informații reprezintă o instituție-cheie. SRI contribuie cu informări relevante și oportune în ceea ce privește susținerea intereselor de securitate ale României, precum și în vederea redresării economice, a prevenirii afectării grave a unor sectoare strategice și a valorificării oportunităților de dezvoltare”, a afirmat Iohannis, potrivit comunicatului SRI.
Eduard Hellvig: ,,Perspectivele de pace sunt încă dificil de întrezărit”
Eduard Hellvig, directorul SRI, a accentuat principalele provocări cu care Serviciul s-a confruntat în contextul de securitate generat de război, printre acestea numărându-se gama largă de atacuri cibernetice și agresiuni hibride.
Referitor la analiza stadiului măsurilor adoptate în acest context, directorul SRI a precizat că este vorba deja de un conflict extins. „Ca urmare a dezangajării ruse de la principii fundamentale de drept internațional, debalansarea piețelor energetice, atacurile cibernetice sau ofensiva în domeniul dezinformării au produs deja efecte care depășesc granițele Ucrainei. (…) SRI s-a aflat printre vocile care au avertizat în avans, în format aliat, asupra pericolului rus, la fel ca alți parteneri din regiune.
La mai bine de un an de la invadarea Ucrainei, luptele, violențele asupra civililor, amenințările difuze și insecuritatea au devenit realități extrem de apropiate granițelor noastre, în timp ce perspectivele de pace sunt încă dificil de întrezărit”, a afirmat Hellvig.
Pornind de la aceste idei, au fost stabilite o serie de priorități instituționale care să conducă la consolidarea protejării și promovării intereselor statului român: „Ne concentrăm nu doar asupra prezentului, ci și asupra detectării provocărilor care abia se conturează în planul securității și care vor fi perceptibile în anii următori.”
Unele dintre proiectele care vor debuta în perioada imediat următoare se referă la „participarea la implementarea proiectelor de la nivel național din sfera securității cibernetice, adaptarea și dezvoltarea formatelor de cooperare în domeniul antiterorist și a acelora din cadrul Comunității Naționale de Informații.”
Legile securității naționale, între nevoie și controverse
De asemenea, la eveniment a fost evocată și problematica pachetului de legi ale securității naționale, prin raportare inclusiv la tema războiului: „Atunci când dezbatem teme precum actualizarea legislației sau acoperirea lacunelor normative, în spațiul public revin, inerent, comparațiile cu perioada de dinainte de 1989. (…) Din calitatea de director al instituției, pot afirma cu deplină siguranță că, deși reticența poate fi de înțeles până la un punct, a rămâne cantonați în aceasta nu face decât să funcționeze împotriva propriilor noastre obiective ca stat.
Existența unei legislații clare ne-ar oferi un reper. Și nu doar în sensul în care serviciile de informații primesc instrumente pentru a acționa, ci și în cel în care acestora li se setează limite și li se impun răspunderi.”
