Reţelele de retail internaţional au o cotă de piaţă de peste 55%, prin folosirea, în special, a abuzului de putere dominantă exercitat asupra producătorilor prin colectarea diverselor taxe comerciale, inclusiv a taxei suport pentru deschiderea magazinului, a spus, vineri, preşedintele Asociaţiei Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR), Eduard Radu, într-o conferinţă de susţinere a comerţului tradiţional.
'Această consolidare a retailului internaţional în România a fost fundamentată pe practici comerciale care nu au fost utilizate de distribuţia tradiţională, însă dacă nu vom identifica urgent, împreună cu Guvernul, instrumente financiare de dezvoltare, gradul de dependenţă al producătorilor de alimente şi bunuri de larg consum de marile reţele de distribuţie va creşte, în paralel cu dispariţia totală a micilor magazine specializate şi a celor de proximitate', a precizat Eduard Radu.
Conform datelor asociaţiei, în 2015, opt concerne de retail internaţional deţineau circa 50% din totalul retailului alimentar. Reţelele de retail internaţional aveau, în 2008, o cotă de piaţă de 41%, aceasta crescând la 55% în 2015.
'Comerţul tradiţional românesc este încă prezent semnificativ în piaţa naţională datorită eforturilor antreprenorilor distribuitori români de a se menţine pe piaţă, contrar tendinţelor europene de concentrare a lanţurilor internaţionale. Ca exemplu, în Polonia, spaţiul de retail concentrat internaţional este de 2,4 ori mai mare decât în România, iar în Ungaria, de cinci ori mai mare', a precizat Eduard Radu.
Conform acestuia, creşterea cotei de piaţă a retailului internaţional va avea efecte în lanţ, precum pierderea locurilor de muncă în sectorul producţiei şi procesării alimentelor şi a bunurilor de larg consum, precum şi creşterea numărului de persoane asistate social, dar şi a emigraţiei forţei de muncă din România.
'Fără sprijin strategic de finanţare, şi acest sector riscă să pice în controlul lanţurilor internaţionale. Consecinţele negative se vor observa şi în produse de calitate inferioară care vor fi disponibile şi consumate de români. De asemenea, profiturile generate de consumatorii români români se vor transfera în alte ţări, de unde provin lanţurile internaţionale, afectând astfel economia românească', a mai spus Eduard Radu.
Reprezentanţii ACDBR spun că 'este necesară concurenţa din piaţă', fiind un fapt pozitiv pentru orice piaţă matură. Conform acestora, 'distribuţia tradiţională şi comerţul tradiţional nu au uzitat de abuzul de poziţie dominantă, aşa cum a fost definit în 2009 de Parlamentul European'. Un obiectiv strategic al pieţei de bunuri din România ar trebui să fie crearea unei strategii de dezvoltare comună prin care să se diminueze dependenţa producătorilor şi furnizorilor de supermarketuri.
Cu toate acestea, Eduard Radu recunoaşte că se poate identifica uşor cu consumatorul român care preferă, în prezent, să îşi facă cumpărăturile în magazinele de retail internaţional. Acestea oferă o diversitate de produse şi 'câteva' servicii suplimentare care nu pot fi oferite într-un spaţiu mai mic. În acest sens, comerţul tradiţional trebuie să se profesionalizeze şi să investească în modernizarea spaţiului de vânzare, a sistemului de gestiune a afacerii.
Fiscalitatea este un alt aspect luat în calcul de conducerea ACDBR. Ei spun că investiţiile care se fac în sistemele de gestiune a afacerii pot şi au rolul să ajute afacerea încât să fie mai bine organizată, inclusiv din punct de vedere al respectării legislaţiei fiscale. Agerpres