Capital: Care este subiectul care va preocupa cel mai mult, in momentul de fata?
Leif Edvinsson: Contextul ce se creeaza in jurul celor a caror materie prima de lucru este cunoasterea. Cercetarile arata ca 20% din sanatatea noastra depinde in mod direct de arhitectura care ne inconjoara – spatiul de lucru, designul, nivelul zgomotului, felul mobilierului pe care stam si asa mai departe. Contextul conteaza. De aceea VW Audi are o echipa de cercetare alcatuita din sapte oameni, care studiaza mirosul masinilor noi. Este parte din imaginea automobilului. Cand cineva cumpara o masina vrea ca aceasta sa miroasa a piele de buna calitate, nu a ulei sau lipici. Acelasi lucru este valabil si atunci cand incerci sa-i atragi pe acesti „profesionisti ai cunoasterii”.
Unul dintre lucrurile care imi plac este sa tin sedinte in timp ce ma plimb. Este mai placut si mai eficient. Chiar credeti ca o camera neaerisita si fara ferestre este un mediu in care sa se nasca idei geniale?
Capital: Ce se intampla atunci cand contextul nu este cel potrivit?
Leif Edvinsson: Oamenii sufera de suprasolicitare. Companiile reduc personalul, astfel incat din ce in ce mai putini oameni muncesc din ce in ce mai mult. Rezultatul este o companie anorexica. La fiecare 15 minute, in Suedia cineva cedeaza din cauza suprasolicitarii. Acest lucru este teribil de costisitor, iar companiile sufera din cauza pierderii de capital uman.
Nu este doar o problema a Suediei. In Japonia exista „karoshi” – moarte din cauza excesului de munca -, iar numarul orelor de lucru in Statele Unite este semnificativ mai mare decat in Europa. Lucram mai mult, nu mai inteligent. Ceea ce numim capital intelectual este supus unei serii de provocari foarte personale si in stransa legatura cu sanatatea. Birourile ar trebui inlocuite cu alte locuri de intalnire, sau arene ale cunoasterii. Avem nevoie de spatii pentru a ne clarifica ideile si pentru a sesiza oportunitatile. In anii din urma, oamenii au traversat marile in cautarea unor locuri pentru refacere fizica; acum avem nevoie de locuri pentru refacere mentala. Teoretic, in conditii optime, creierul poate emite sute de milioane de ganduri zilnic.
Creierul poate lucra in mod pozitiv si productiv intre patru si opt ore pe zi. Apoi, efectul tinde sa devina negativ. Asadar, intrebarea pe care ar trebui sa ne-o punem este aceasta: Cum pot functiona creierele oamenilor la cea mai buna capacitate? Cum putem proiecta ambianta de lucru la fel de eficient cum proiectam orasele? Exista o dimensiune legata de securitate: Cum protejezi sanatatea acestor „profesionisti ai cunoasterii”, care sunt esentiali pentru o companie? Apararea capitalului intelectual se afla in mainile a doar catorva oameni.
In creierul nostru exista ceva ce se numeste hippocampus, centrul de inteligenta, care reflecta semnalele venite din mediul inconjurator. Pe baza acestor semnale creierul produce adrenalina sau serotonina, ceea ce da nastere unui zambet fericit. Liderii din domeniul afacerilor ar trebui sa se intrebe cum pot crea un mediu care sa produca o influenta pozitiva asupra acestui centru. Liderii trebuie sa actioneze precum un catalizator, sa aiba curajul de a crea prototipuri, de a incerca, apoi de a-si folosi sensibilitatea si inteligenta si apoi de a actiona. Trebuie sa ne deplasam de la comportamentul reactiv – asa cum este planificarea bugetului – catre experimentare.
Capital: Ce ar putea face companiile pentru a crea acest mediu?
Leif Edvinsson: Au nevoie de mai mult ritm si viteza. In perioade de incertitudine economica au nevoie de mai multa inovatie, de raspunsuri pentru situatii necunoscute. La un nivel practic, ar putea schimba ambientul, asa cum a facut Skandia cu spatiul receptiei, transformandu-l intr-un spatiu deschis, ca un bar, schimband intregul design bazat pe ideea ca receptia este locul de unde se pazeste usa. Securitatea este un paradox. Pe de o parte, are de-a face cu ideea de a pazi lucrurile – asa cum este protejarea patentelor. Dintr-o perspectiva economica si psihologica, insa, ar trebui sa ne deplasam catre o aparare bazata pe deschidere, nu pe interzicerea accesului. Tendinta este de a inchide usile, in loc de a incuraja transparenta. Este contraproductiv.
Pe de alta parte, companiile ar putea schimba contractele de munca, astfel incat sa angajeze mai multi oameni cu timp partial, pentru a reduce nivelul de stres si a oferi noi perspective. Ar putea invita in organizatie membri mai varstnici ai comunitatii, pentru ca acestia au o perspectiva diferita.
In fine, companiile ar trebui sa dezvolte imprejurari, conexiuni si sa fie mai accesibile, pentru fructificarea capitalului intelectual aflat in asteptare in jurul afacerilor.
Capital: Masuratorile privind capitalul intelectual incep sa se aplice si natiunilor. Care este sensul acestei extinderi a notiunii?
Leif Edvinsson: Capitalul intelectual al natiunilor devine tot mai important. Exista patru mari directii din care se poate genera bunastarea, potrivit canadianului Nick Bontis. Le voi expune in ordinea inversa a importantei: eficienta in afaceri, comertul exterior, educatia si cercetarea-dezvoltarea. Aceasta este „agenda” capitalului intelectual pentru o natiune. Ultimele doua directii sunt, de departe, cele mai importante.
In acelasi timp, avem nevoie de noi modele organizationale. Daca scolarizarea este atat de importanta pentru societate, ce fel de scoli si universitati ar trebui sa dezvoltam? Daca cercetarea este importanta, ce noi arene pentru experimentare pot fi imaginate? Daca datele demografice indica imbatranirea fortei de munca, ce initiative am putea avea pentru a oferi populatiei in varsta noi oportunitati?
Capital: Ce alte evolutii puteti anticipa?
Leif Edvinsson: Se va dezvolta ceea ce eu numesc „turism pentru cunoastere”. Acesti turisti petrec de zece ori mai mult timp decat turistii obisnuiti. Mii de japonezi viziteaza anual Suedia, doar pentru a vedea casele ridicate special pentru oamenii in varsta. Urmatoarea destinatie poate fi vizitarea laboratoarelor stiintifice sau a altor locuri care sa stimuleze mintea. Vom asista la dezvoltarea unor orase sau regiuni inteligente – analizati Bangalore in India sau Sophia Antipolis in Franta. In vremurile de demult, porturile erau facute pentru miscarea bunurilor; acum avem nevoie de porturi pentru fluxul de cunostinte. Petrolul reprezinta terenul de lupta actual. In viitor, batalia s-ar putea muta pe terenul inteligentei.
un „nomad al cunoasterii”
Cartea de vizita a lui Leif Edvinsson
il descrie ca pe un „Nomad al cunoasterii globale”. Neobositul suedez este castigator al premiului „Brain of the Year” („Creierul Anului”), acordat de Brain Trust din Marea
Britanie. Printre castigatorii acestei distinctii se numara jucatorul de sah Gary Casparov si omul de stiinta Stephen Hawking. Ca angajat al
companiei de asigurari Skandia din Suedia, Edvinsson a devenit cunoscut drept primul director care s-a ocupat vreodata de capitalul intelectual. Este autorul cartilor „Intellectual Capital” si „Corporate Longitude”.
