Ieşirea Greciei din zona euro şi din Uniunea Europeană ar avea un 'efect devastator', a estimat preşedintele Eurogrupului, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, într-un interviu publicat sâmbătă de cotidianul austriac Kurier.
‘Independent de consecinţele economice şi sociale pentru Grecia însăşi, o ieşire a acestei ţări din UE ar cauza prejudicii pentru întreaga zonă euro şi pentru coeziunea ei’, a atenţionat Juncker, în ajunul alegerilor parlamentare din Grecia, considerate cruciale. ‘Trebuie să împiedicăm acest lucru, care ar avea un efect devastator, iar grecii trebuie să fie conştienţi de aceasta’, a declarat preşedintele Eurogrup.
Grecii sunt aşteptaţi să voteze duminică, în cadrul unor alegeri parlamentare anticipate, care ar putea aduce la putere forţele radicale de stânga, ce se opun măsurilor de austeritate impopulare impuse de Bruxelles.
‘Dacă va câştiga stânga radicală, consecinţele asupra uniunii monetare vor fi imprevizibile’, a mai spus Juncker, subliniind că UE ar trebui să continue discuţiile cu guvernul grec, indiferent cum va arăta acesta. Totodată, Juncker este de părere că ‘programul de austeritate impus Greciei nu poate fi negociat’, dar că este posibilă o prelungire a termenelor pentru punerea în aplicare a măsurilor de austeritate.
Preşedintele Eurogrup a precizat că duminică se va afla în contact telefonic cu guvernatorul Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, şi cu Olli Rehn, comisarul european pentru economie, însă o poziţie oficială va fi dată publicităţii abia luni.
LIMITAREA retragerilor de la ATM şi DESFIINŢAREA zonei Schengen
Reprezentanții finanțelor din zona euro au purtat discuţii cu privire la limitarea sumelor ce vor putea fi extrase din bancomate, impunerea de controale vamale şi controale asupra pieţelor de capital, în situaţia în care Grecia se decide să părăsească zona euro, potrivit unor informaţii obţinute de Reuters.
Conform unor oficiali europeni, aceste soluţii sunt parte a unui plan de rezervă. Potrivit Reuters, discuţiile au avut loc doar pentru a exista un plan de atac pentru orice eventualitate, şi nu pentru că acesta este scenariul de bază.
Dar pe măsură ce incentitudinea politică a crescut în Europa în urma alegerilor din 6 mai şi în aşteptarea celor de pe 17 iunie, este nevoie de un plan de rezervă.
Discuţiile s-au purtat în cadrul unor întruniri la nivel european care au avut loc în ultimele şase săptămâni, pe măsură ce a crescut îngrijorarea că SYRIZA, gruparea politica de extremă stanga a elenilor ar putea câştiga alegerile pentru a doua oară, ceea ce ar creşte riscul ca Grecia să renunţe la planul de salvare convenit cu FMI şi UE.
Până acum, nicio decizie nu a fost luată în cadrul întâlnirilor, dar o parte a membrilor Grupului de Lucru al Eurogrupului, format din adjuncţii miniştrilor de finanţe şi din şefii de trezorerii, au discutat în detaliu opţiunile pe care le au la dispoziţie.
Steve Vanackere, ministrul belgian de finanţe, a spus la finele lui mai că fiecare stat membru ar trebui să se pregătească în vederea exitului. Soluţiile propuse au în vedere limitarea falimentelor bancare şi a ieşirilor de capital.
Printre acestea a fost și suspendarea spațiului Schengen, în cadrul căruia cetăţenii a 26 de ţări pot circula fără viză, în această zonă fiind inclusă cea mai mare parte din zona euro.