”Particulele atmosferice, pe lângă faptul că transportă şi răspândesc multe chimicale şi contaminanţi biologici, inclusiv virusuri, reprezintă şi un suport care permite unui virus să rămână în aer în condiţii vitale pentru o perioadă, de ordinul orelor sau zilelor”, arată studiul.

Grupul de cercetători ai SIMA şi ai Universităţii din Bari şi din Bolognia a analizat datele publicate de site-ul ARPA (agenţiile regionale pentru protecţia mediului) colectate de la toate staţiile de colectare de pe teritoriul Italiei, care au înregistrat un număr de episoade în care au fost depăşite limitele legale (50 micrograme/m3 pentru concentraţia medie zilnică) din provinciile italiene.

În paralel, cercetătorii au analizat cazurile de contagiune cu COVID-19 raportate de site-ul Protecţiei Civile, ajungând la concluzia că ”există o relaţie între depăşirea limitelor legale pentru concentraţiile de PM10 înregistrate în perioada 10-29 februarie şi numărul cazurilor de infecţii cu COVID-19 actualizate până pe 3 martie”.

Mai ales în Câmpania Padului, cercetătorii au observat ”o accelerare anormală a curbei de creştere a infecţiilor care a coincis, la o distanţă de două săptămâni, cu cele mai mari concentraţii de particule atmosferice, care au impulsionat răspândirea virulentă a epidemiei”. Potrivit cercetătorului Leonardo Setti de la Universitatea Bologna, efectul este cel mai evident ”în provinciile unde au apărut cazurile prima oară”.

Gianluigi de Gennaro, de la Universitatea Bari, a afirmat la rândul său: ”Particulele transportă virusul. Sunt purtătoare. Cu cât sunt mai multe, cu atât sunt create mai multe canale de contagiune. Minimalizaţi emisiile şi speraţi că vremea va fi favorabilă”.

Astfel, impactul uman asupra mediului ”produce consecinţe pentru sănătate la toate nivelele”, a adăugat Alessandro Miani, preşedintele SIMA, potrivit căruia ”acest test dur cu care ne confruntăm la nivel global trebuie să fie monitorizat pentru o renaştere viitoare într-o manieră sustenabilă, pentru binele umanităţii şi al planetei”.

Aceasta este concluzia unui studiu realizat de Institutul pentru aplicaţii de calcul al Consiliului Naţonal pentru Cercetări referitor la estimarea răspândirii coronavirusului, realizat utilizând modele matematice care foloseşte date furnizate de Protecţia Civilă, actualizate până pe 16 martie.

Trend de scădere a infecţiilor de coronavirus în Lombardia

”Pentru Lombardia se observă o uşoară scădere a ritmului de creştere a infecţiilor pînă zilele 12-13, 13-14, 14-15 şi mai evident în 15-16 martie. Sperăm că trendul va continua în următoarele zile”, potrivit studiului.

Dovezi referitoare la o reducere a ritmului de creştere ”pot fi observate în regiunile care nu se învecinează cu Lombardia, din centrul italiei: Toscana, Umbria, Marche, Lazio şi Abruzzo.

„Pentru regiunile sudice, excluzând Basilicata şi Molise, unde cifrele sunt încă scăzute, continuăm să observăm o accelerare a ritmului de creştere, după o scădere prealabilă. Din nefericire, această creştere a avut loc după 3-4 zile de la un exod din nord către sud care a avut loc pe 8 martie, ziua în care a fost adoptat decretul referitor la stabilirea zonei roşii în Lombardia”, arată studiul citat de News.ro.

Potrivit cercetătorilor, ”efectele exodului vor avea probabil un efect negativ asupra contagiunii”. Datele utilizate pentru realizarea studiului sunt date oficiale puse la dispoziţie de Protecţia Civilă şi strategia adoptată în studiul privind răspândirea contagiunii este cea a modelării matematice şi metode statistice.

Cercetătorii estimează că epidemia se va stabilita în perioada 25 martie-15 aprilie, dar există un grad mare de incerctitudine, din cauza diferiţilor factori implicaţi, iar estimarea trebuie modificată în mod permanent, în funcţie de datele disponibile şi schimbările care apar în comportamentul individual.