Un proiect de Hotărâre de Guvern publicat pe site-ul Ministerului de Finanțe prevede plafonarea pentru trei ani, până la 30 iulie 2021, la 55 de lei/MWh a prețului cu care vând gazele pe bursă Petrom și Romgaz. Acum, potrivit datelor Bursei Române de Mărfuri, prețul de piață este de 77lei/MWh, adică, odată intrată HG în vigoare, marfa gaz se va ieftini cu 30%. La consumatorul final, fie el casnic sau industrial, ieftinirea va fi însă la jumătate, circa 15%, având în vedere că prețul de achiziție al gazului contează doar jumătate în factură, restul fiind transport, distribuție, înmagazinare și taxe percepute de stat.
Cu două seri înainte ca proiectul de act normativ să fie anunțat de Finanțe, consilierul premierului Darius Vâlcov anunța la un post de televiziune că gazul se va ieftini cu 20%, după ce, mai întâi, se va scumpi cu 4%, de la 1 august. Acesta preciza că statul nu mai poate permite ca firmele producătoare să facă profituri uriașe pe seama consumatorilor și că trebuie intervenit direct, în ciuda faptului că piața gazului, pe partea de preț de producție/achiziție a gazului tocmai se liberalizase în totalitate, de la 1 ianuarie, acest an, prețul de dinainte de închierea procesului fiind 60 de lei/MWh, deci superior celui țintit acum de Executiv. „Două mari companii, n-am să le dau numele (Romgaz și Petrom – n.r.), au peste 95% din producţia românească şi atunci îşi permit ca un preţ de producţie de 27 de lei să ajungă la vânzare la 81 de lei, adică un profit de 300%. O parte îşi ia şi statul român, pentru că e acţionar în amândouă. De ce? Pentru că aşa au înţeles unii manageri că trebuie mers înainte. Mărim preţul, că până la urmă cine-l suportă, e un prost care trebuie să-l plătească, decât să mărim producţia şi să diversificăm sursele, astfel încât să vindem mai mult, poate chiar şi la export, dar la un preţ mai mic“, a spus Vâlcov.
Teoretic, crește consumul
În cazul în care acest proiect de lege devine lege, avem mai multe efecte. Multe sunt greu de cuantificat acum, dar două sunt aproape certe: un preț de achiziție al gazului mai mic înseamnă, pe lanț, facturi mai mici la consumatori, atât la casnici, cât și la cei industriali. La casnici, pentru că furnizorii de pe această piață au prețul final reglementat tot de stat, prin ANRE, care decide cât și cum le recunoaște în tarife achiziția. La industriali, pentru că deși nu există un preț final reglementat, aceștia vor alege cea mai bună ofertă din piață, care, în mod normal va fi a producătorului, excluzând intermediarii. Prețul de vânzare fiind limitat, firma care consumă gazul câștigă. Pe cale de consecință, consumul de gaze ar trebui să crească, potrivit regulilor economice, atât pe rezidențial – mai rentabil să treci la încălzirea pe gaz, cât mai ales industrial. De fapt, miza cea mare este aici, ca firmele să înceapă din nou să consume gaze, consumul României fiind drastic diminuat față de perioada ante-criză, 11 miliarde de metri cubi față de 18 miliarde. Pe de altă parte, un consum mai mare va genera importuri din Rusia mai mari. Acum, acestea sunt de 300 – 400 de milioane de metri cubi anual.
Romgaz și Petrom – profituri mici sau chiar pierdere
Pe de altă parte, producătorii vor fi puternic loviți. Mai mult Romgaz, care își asigură 90% din venituri din vânzarea gazului, la care statul este chiar proprietar. La cotațiile de piață de acum, circa 20 de lei/MWh, dar pierderea de venituri poate ajunge chiar la 40 de lei/MWh iarna, când prețul de piață urcă la 95 de lei sau peste. La veniturile cumulate, Romgaz și Petrom, din vânzarea de gaze de aproximativ 1 miliard de euro, se poate calcula, într-un mod aproximativ, că pierderea de venituri neîncasate poate fi și de 200 de milioane de euro. Nu este clar în prezent dacă vânzarea de gaze va deveni o activitate pe pierdere, pentru că nici Petrom, nici Romgaz nu publică costurile extracției. În orice caz, planurile de afaceri ale firmelor vor fi afectate, cu precădere cele pentru dezvoltarea unor noi zăcăminte și investițiile pentru creșterea gradului de recuperare ale celor deja existente.
Doru Vișan, secretar de stat în Energie, ministerul care controlează Romgaz, spune că nu este cert că noua lege va apărea exact în forma redactată la Finanțe. Dar dacă da, ține să precizeze ceva: „O avem (proiectul de HG -nr.) în dezbatere publică. Vom vedea dacă se transformă în lege. În orice caz, este absolut legală o asemenea plafonare, deci nu avem o probleme de nelegalitate. Poate fi bine pentru populație și industrie, cât privește firmele producătoare, mai puțin profit. Politica de dezvoltare se va ajusta. Țin însă să precizez că politica investițională, proiectele de investiții la Romgaz rămân neschimbate“, arată, pentru Capital, oficialul.
Cealaltă companie vizată de HG, Petrom, nu a făcut, până la această data, niciun comentariu pe temă. Totuși, Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră – ROPEPCA, în care Petrom este membru, a precizat că este „profund îngrijorată“ de intenția Guvernului. „Este o măsură anticoncurențială, menită să pună producătorii autohtoni într-o poziție discriminatorie în raport cu importul de gaze“, susțin reprezentanții asociației.
România are 3,4 milioane de consumatori de gaz, o producție de circa 11 miliarde de metri cubi de gaz și importuri nesemnificative.
