Reforma economica prin care se incearca a se pune pe principii complet diferite de functionare mecanismul economic a fost putin explicata in mass-media si cu atat mai putin inteleasa de cei ce actioneaza efectiv in economia de piata. Din aceasta cauza, de cele mai multe ori, lucrurile sunt judecate dupa aparente, se iau decizii care, apoi, se intorc impotriva decidentilor, de regula, "baieti buni.Exista, spre exemplu, un cor aproape general al intreprinderilor din sectorul de stat pentru acord
Reforma economica prin care se incearca a se pune pe principii complet diferite de functionare mecanismul economic a fost putin explicata in mass-media si cu atat mai putin inteleasa de cei ce actioneaza efectiv in economia de piata. Din aceasta cauza, de cele mai multe ori, lucrurile sunt judecate dupa aparente, se iau decizii care, apoi, se intorc impotriva decidentilor, de regula, „baieti buni.
Exista, spre exemplu, un cor aproape general al intreprinderilor din sectorul de stat pentru acordarea de subventii, stergerea datoriilor si sprijin nerambursabil pentru restructurare.
Practicarea acestor metode care au implicat in medie peste 5% din PIB, in fiecare an, in intervalul 1993-1997, nu a facut decat sa incetineasca restructurarea tehnologica si manageriala, sa mentina o slaba productivitate a muncii, in termeni de competitivitate internationala, si sa ne indeparteze de obiectivul „nivel de trai european.
Alternativa normala la subventii in economia de piata este creditul bancar. Cum insa „stelele economiei socialiste s-au prabusit una dupa alta – vezi marile intreprinderi de stat care, in mod traditional, erau considerate cele mai solide si solvabile – sistemul bancar a luat o pozitie de aparare inconjurandu-se cu un baraj de dobanzi ridicate.
Cu toate acestea, la sfarsitul semestrului I 1999, volumul creditelor restante a crescut cu 6,4%, ajungand la 14.000 miliarde lei. Astfel, portofoliul de credite restante al bancii comerciale a ajuns la o pondere de 31,2% din totalul creditelor bancare.
Efectul pervers al cresterii dobanzilor este ca a lovit cel mai tare intreprinderile viabile, debitori corecti ai bancilor, care s-au vazut impovarati de datorii, de multe ori renuntand chiar la aceasta forma de finantare (fenomenul de selectie adversa). Si, pentru ca intre timp proliferasera tot felul de impozite speciale, fonduri speciale (pentru somaj, cercetare, agricultura, handicapati s.a.m.d.), au crescut randurile celor care recurg la neplata catre buget a contributiilor pentru asigurari sociale si alte taxe conexe si chiar a impozitului pe profit – arieratele fata de buget devenind o sursa alternativa de finantare.
Acumularea deficitului fiscal a generat necesitatea efectuarii de emisiuni monetare si de emisiuni de obligatiuni de stat pentru a face fata cheltuielilor bugetare.
Esecurile se aduna
in datoria publica
Treptat, in portofoliul bancilor si al fondurilor de investitii, s-au acumulat tot mai multe obligatiuni de stat, de la care se incasau dobanzi ridicate fara a face prea mare lucru. A fost momentul ruperii sistemului bancar de economia reala, care a generat cresterea imensa a datoriei publice interne care, in prezent, se transforma in datorie publica externa, fiind acoperita din imprumuturi externe. Numai in 1998 s-au facut 68 de emisiuni de titluri de stat in valoare de 41.771 miliarde lei, la care se platesc 10.153 miliarde lei dobanzi si 27.408 miliarde lei discont oferit la vanzare.
Recurgerea la majorarea taxelor indirecte (TVA, accize etc.) a fost aparent o masura pozitiva, de aliniere la nivelul de impozitare european. Ea a dus insa la incetarea activitatii a circa 50% din firavele intreprinderi mici si mijlocii care erau germenii clasei mijlocii din Romania. Efect practic asupra bugetului: contribuabili la buget, mai putini, venituri la buget, mai mici, nevoie de finantare externa, mai mare.
Si cum nici organismele financiare internationale nu au timp sa faca treaba administratiei nationale dintr-o tara sau alta, sa-i stabileasca strategia si programele de dezvoltare, acceptarea cererilor de imprumut se face, conditionat, de aplicarea unor retete standard de redresare (in cazul Romaniei, reteta cunoscuta ca Mercedesul lui Ciorbea).
Cu toate acestea, nota mica luata la rating avertizeaza asupra numeroaselor greseli facute la „testul tranzitiei”.
Este profund antieconomic sa transformi minerii in rentieri pe banii statului, fara forme organizate de reciclare. Lasarea la voia intamplarii a reintegrarii in munca, o problema atat a administratiei centrale, dar, mai ales, a comunitatilor locale, face ca in prezent fiecare angajat sa duca in spate inca doi oameni care traiesc din asistenta sociala (pensionari, someri etc.), situatie rar intalnita in lumea civilizata.
Frumoasele povesti cu lucrarile in infrastructura pentru mineri au fost uitate in vacanta de vara.
Sectorul privat, care ar fi trebuit sa absoarba forta de munca disponibilizata din sectorul de stat, este, in general, privit cu ostilitate, in societatea postsocialista.
Mult asteptata lege a IMM-urilor, desi promulgata, va mai astepta pana anul viitor normele de aplicare si, deci, practic, nu exista. Daca sectorul privat isi aduce in prezent o contributie de 58% la formarea produsului intern brut, in schimb, facilitatile acordate dezvoltarii sectorului se situeaza la un nivel de sub 1% din PIB. Este un element semnificativ pentru ceea ce se cheama climat ostil. Ca este asa o indica si faptul ca primii pasi in ameliorarea climatului de afaceri, facuti in zonele defavorizate, au atras imediat investitori romani si straini. Din pacate, administratia locala din aceste zone nu este familiarizata cu astfel de decizii – modificarea regimului fiscal si acordarea de facilitati prevazute in Legea zonelor defavorizate, ceea ce creeaza din nou nemultumiri intreprinzatorilor. Unde ne sunt specialistii?
Economiile populatiei au migrat in cursul anului 1998 si semestrul I 1999 catre depunerile in valuta. La sfarsitul anului 1998, acestea se ridicau la circa 1 miliard USD, cu un ritm anual de crestere de 32,8%. Economiile in lei ale populatiei au crescut in 1998 cu 9,2% in termeni reali.