„Creşterea în SUA, Europa și China este foarte dezamăgitoare, așa cum este indicat de indicele de surpriză economică Citi, deşi SUA s-a îmbunătăţit în ultimele săptămâni, ceea ce reduce riscul de recesiune pe termen scurt și mediu. După un început bun al anului, creşterea dă semne semnificative de încetinire în Japonia de la începutul lui iunie. În cursul a două săptămâni, indicele de surpriză economică din Japonia a scăzut de la maximul anual de 76,8 la 40. Nesiguranțele legate de consecințele Brexit vor avea cu siguranță de cântărit asupra încrederii de business și asupra investițiilor pe termen mediu, ce ar putea accelera încetinirea economică, cel puțin pentru Europa” – e de parere Dembik.

Băncile centrale sunt gata de orice

  • Rezultatul referendumului din Marea Britanie va crește volatilitatea în săptămânile ce urmează pe piețele financiare și ar putea penaliza creșterea economică, dacă nesiguranța legată de procesul de ieșire al Marii Britanii nu este îndepărtată cât mai repede. Acțiunile rapide și eficiente ale băncilor centrale, mai ales ale Băncii Angliei și ale Băncii Naționale a Elveției, au ajutat la reducerea sentimentului de panică în urma referendumului. Cu toate acestea, e posibil să fie nevoie de noi acțiuni în caz de volatilitate mai mare.
  • Indicatorii principali confirmă o perspectivă economică globală în deteriorare, ceea ce confirmă faptul că revenirea unei creșteri sustenabile este departe de a fi asigurată. Indicele PMI pentru producția globală este pe cale să se contracte, ceea ce ar putea duce la o revizuire negativă a prognozelor de creștere ale FMI de la finalul trimestrului.
  • În Japonia, alegerile pentru Camera superioară ce vor avea loc pe 10 iulie reprezintă evenimentul politic principal de urmărit luna aceasta. Partidul Liberal Democrat al primului ministru Shinzo Abe se află în poziția de a de a câștiga alegerile, Totuși, politica economică ce va fi implementată de guvern în lunile următoare pentru a contracara eșecul „Abeconomiei” rămâne necunoscută. Opțiunea „banilor din elicopter” este în mod clar preferată pe termen mediu spre lung.

Perspectiva globală: indicatorii arată o încetinire a creșterii

Creșterea în SUA, Europa și China este foarte dezamăgitoare, așa cum este indicat de indicele de surpriză economică Citi, deși SUA s-a îmbunătățit în ultimele săptămâni, ceea ce reduce riscul de recesiune pe termen scurt și mediu. După un început bun al anului, creșterea dă semne semnificative de încetinire în Japonia de la începutul lui iunie. În cursul a două săptămâni, indicele de surpriză economică din Japonia a scăzut de la maximul anual de 76,8 la 40. Nesiguranțele legate de consecințele Brexit vor avea cu siguranță de cântărit asupra încrederii de business și asupra investițiilor pe termen mediu, ce ar putea accelera încetinirea economică, cel puțin pentru Europa.

Tendința negativă din sectorul de producție confirmă riscul unei încetiniri globale. Indicele PMI pentru producția globală este la nivelul critic de 50 în May și ar trebui să se reducă în lunile ce urmează. Datorită slăbirii activității economice din țările dezvoltate și provocărilor structurale din țările emergente, țintele oficiale ale creșterii globale nu vor fi atinse cu siguranță. Până la finalul celui de-a treilea trimestru este posibil ca FMI să revizuiască negativ prognoza pentru creșterea globală care este în prezent cuprinsă între 3,1% și 3,2% (3,4% la o primă estimare). Nivelul actual al creșterii globale rămâne sub creșterea medie anuală de 3,46% pe perioada 2000-2007. În SUA, indicele PMI Markit pentru producție a avut o recuperare la 51,4 în iunie, dar tendința rămâne fragilă de la începutul anului.

Statele Unite: Fed e în standby în iulie

Cu ocazia ședinței din iunie, FED a ținut dobânzile constante și a indicat către un ritm mai facil pentru creșterea dobânzilor pentru anul viitor și în 2018 și a scăzut proiecția pe termen lung pentru dobânzi la 3%. Banca centrală vrea în continuare să normalizeze politica monetară, dar se pare că e din ce în ce mai dificil luând în considerare încetinirea ritmului de creare a noi locuri de muncă și contextul internațional. Prognoza pe termen foarte scurt a FED-ului din New York pentru PIB-ul pe Q2 arată un avânt care încetinește. În aceste circumstanțe, este foarte puțin probabil ca FED să poată să crească dobânzile de două ori anul acesta. Banca centrală are o fereastră de oportunitate foarte îngustă pentru a acționa. O creștere a dobânzii este de neconceput pe 26-27 iulie datorită consecințelor nesigure ale Brexit-ului și pare compromisă în noiembrie din cauza alegerilor prezidențiale din SUA. Singura opțiune viabilă este o singură creștere pentru echilibrarea acestui an în septembrie dacă condițiile economice și financiare sunt favorabile. În prezent, piața nu anticipează o creștere în 2016. Probabilitatea unei creșteri a dobânzii în iulie este de 4% și în septembrie de 15,5% conform Bloomberg. Dată fiind experiența Băncii Japoniei, FED nu crede că politica monetară este panaceul pentru întărirea creșterii și evitarea unei încetiniri economice. Janet Yellen a indicat pe bună dreptate la ultima ședință că una din primele cauze a creșterii scăzute este productivitatea scăzută. În acest sens, împărtășește preocupările exprimate de predecesorul său, Alan Greenspan, atunci când a spus “de fapt avem probleme pentru că productivitatea este moartă”. Din perspectiva macroeconomică, creșterea productivității din SUA nu a fost niciodată atât de scăzută pentru atât de multă vreme de la începutul anilor 50 încoace. Aceasta e o provocare importantă pe termen lung pentru economia SUA și un punct cheie de urmărit în ședințele viitoare. Soluția pentru productivitatea scăzută este promovarea excelenței forței de muncă prin training și robotizarea procesului de producție. În mod clar, FED nu prea are altă modalitate de a combate transformarea structurală a economiei SUA.

Europa de vest: risc mare de încetinire a creșterii în trimestrele ce urmează

Brexit a fost un șoc din cauza diferenței enorme dintre așteptările pieței și rezultatul oficial al referendumului din Marea Britanie. Deși este încă prea devreme de evaluat exact implicațiile economice ale Brexit, este posibil ca nesiguranța din jurul procesului politic ce e pe cale să înceapă să aibă un efect negativ asupra investițiilor și creșterii în Europa. Publicarea, pe 5 iulie, a rapoartelor pe serviciile din Marea Britanie și a celor legate de indicele PMI compozit vor oferi o idee despre sentimentul de business după decizia de a ieși din UE. Totuși, va fi nevoie să așteptăm până la mijlocul lui iulie pentru a ști mai clar care e reacția de business în Marea Britanie atunci când vor fi publicate câteva rapoarte ce urmăresc activitatea de business și au în vedere procesul de recrutare. În cazul unei volatilități de piață ridicate, Banca Angliei și BCE sunt gata să intervină pentru a furniza mai multă lichiditate pe piață. Având în vedere prima de randament din zona euro și situația financiară a Marii Britanii, nu este nevoie deocamdată de reacția de urgență a Băncii Angliei/BCE. Din punctul nostru de vedere, Brexit este mai degrabă o cădere politică decât o prăbușire economică și financiară.

Chiar și înainte de Brexit, procesul de încetinire economică fusese declanșat în Europa. Acum doar se va accelera. Indicatorul principal de creștere CEPR EuroCOIN indică o încetinire semnificativă în zona euro în trimestrele următoare. Greșeala strategică a Eurozonei este de a se baza prea mult pe politica monetară și de a neglija folosirea politicii fiscale. Dobânzile în declin reprezintă o șansă istorică de a investi, mai ales în infrastructură și noile tehnologii. În cazul Germaniei, singura țară care are finanțe publice solide, 80% din obligațiune sunt în randamente negative. Cu toate acestea, țara nu se împrumută pentru a investi. În septembrie, BCE va face o revizuire a cadrului politicii monetare, mai ales în ceea ce privește achizițiile corporative ce a început pe 8 iunie pentru un total de 5 miliarde de euro pe lună. Va deschide calea către o nouă relaxare pe termen mediu.

APAC: alegerile japoneze și devalorizarea yuanului chinezesc

Principalul eveniment politic de luna aceasta vor fi alegerile pentru Camera Superioară a parlamentului nipon de pe 10 iulie care va fi un referendum asupra politicii guvernului. Aceste alegeri au un risc scăzut pentru Partidul Liberal Democrat care e la conducere și pentru partenerul mai mic de coaliție, Komeito, care sunt sigure că vor menține o majoritate. Cu toate acestea, sunt șanse mici ca ei să câștige o super majoritate. Marea incertitudine rămâne legată de politica economică pe care guvernul o va implementa în lunile următoare. A amânat creșterea impozitului pe consum până în toamna lui 2019 și pare să nu aibă o strategie concretă pentru a întări creșterea și inflația. Stagnarea economică e gata să continue cu PIB-ul crescând cu 0.5% în 2016 conform Băncii Mondiale. Riscurile apare legate de un yen în creștere și de o creștere de consum greu de concretizat, ceea ce ar putea împinge PIB-ul mai jos decât era așteptat. Tendința prezentă negativă a producției industriale confirmă declinul și eșecul Abenomics. QQE (relaxarea cantitativă și calitativă) a dus la o explozie temporară a producției industriale în Q4 2013 și Q1 2014, dar a dispărut foarte rapid. Un nou „deceniu pierdut” se profilează pentru Japonia. Pentru ca contracara acest risc, Japonia ar putea fi prima țară care lansează banii din elicopter/avion care constau, în teorie, în a face transferuri directe către gospodării și sectorul privat finanțate din baza monetară. Ideea câștigă din ce în ce mai mult teren: comisia de economie și impozite a guvernului lui Shinzo Abe a propus anul trecut lansarea unor “vouchere” sau “certificate cadou” pentru tineri cu venituri mici pentru a stimula cererea nominală. Nu corespunde exact banilor din elicopter, dar este aceeași logică cu scopul de a impulsiona consumul și, deci, creșterea.

Cel mai sub-evaluat rist din această vară este devalorizarea semnificativă a yuanului chinezesc. Încă nu este bine evaluat de piață, căci investitorii au fost obsedați de referendumul din Marea Britanie. Deocamdată, ajustarea la rata de schimb față de USD, care a dus la cea mai mică valoare a monedei chinezești din decembrie 2010, a mers bine. Nu a cauzat vreo panică investitorilor așa cum s-a întâmplat în ianuarie 2016. Totuși, ar putea avea loc o devalorizarea mai semnificativă. Evoluția rezervelor de schimb valutar ale Chinei poate oferi indicii despre o viitoare devalorizare. În mai 2016, rezervele au ajuns la 3,1 triliarde USD, ceea ce reprezintă o scădere de 16% în comparație cu ianuarie 2016. FMI a stabilit că țara nu-și poate permite să lase rezervele să scadă sub pragul minim de 2,8 trilioane USD. Altfel, Banca Populară a Chinei nu ar avea îndeajuns de multe rezerve pentru a reacționa la șocul extern și ar fi forțată să lase piața să decidă rata de schimb pentru yuan. În consecință, următoarea publicare a rezervelor străine ale Chinei, de pe 8 iulie, va fi un eveniment cheie pentru piețe. În cazul în care China decide să accelereze deprecierea yuanului, investitorii trebuie să nu uite că va avea implicații și consecințe financiare mult mai profunde decât Brexit și ar putea reactiva războiul valutelor.

ECE – Rusia: Inflația scăzută este noua normalitate

In ECE, atenția va fi îndreptată luna aceasta pe Ungaria și Polonia datorită publicării cifrelor de inflație pe 8, respectiv 12 iulie. Polonia este în deflație din iulie 2014, iar situația nu are șanse să se îmbunătățească pe termen mediu. În Ungaria, inflația rămâne foarte mică. Totuși, băncile centrale din ambele țări au optat pentru un status quo al dobânzii pe termen lung. Ei se confruntă cu o situație dificilă ce constă în stimularea inflației fără a penaliza activitatea economică. Banca centrală ungurească cel mai probabil va menține dobânda de bază la 0,9%, iar banca centrală poloneză la un minim record de 1,5% în lunile următoare. În ciuda creșterii economice dezamăgitoare în ambele țări în Q1 (-0.1% în Polonia și 0.9% în Ungaria), nu există o presiune politică pentru o reîntoarcere la relaxare.

Țările nordice: momente de cotitură

Indicatorul principal CLI arată o tendință economică de decuplare între țările nordice. Pe de o parte Suedia și Danemarca ar putea să treacă printr-o încetinire economică și mai pronunțată. Pe de altă parte, creșterea economică s-ar putea întări în Norvegia, datorită prețurilor în creștere ale petrolului. Declinul economic a început deja în Suedia. După un vârf la 4,8% în Q4 2015, PIB-ul este acum în scădere. În Norvegia și Danemarca, momentul de cotitură nu este încă observabil în cifrele PIB, dar ar trebui să fie până la finalul lui 2016.

MENA (Orientul Mijlociu și Africa de Nord): Turcia la răspântie

Atenția va fi pe Turcia luna aceasta cu publicarea ultimelor cifre ale CPI pe 4 iulie și ale celor legate de retail și producția industrială pe 13 iulie. În ciuda riscului politic legat de întărirea puterii prezidențiale și de un control mai strict al acțiunii băncii centrale, elanul economic rămâne unul pozitiv în Turcia. Creșterea PIB a scăzut de la începutul anului, dar este încă peste media mobilă, mai ales datorită puternicului consum domestic și lirei turcești slabe care stimulează exporturile (12 miliarde USD în aprilie).