Numărul de firme nou-înfiinţate a scăzut, în noiembrie, cu aproape 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Pesimismul care se instalează în mediul de afaceri, dar şi dificultăţile întåmpinate în obţinerea finanţărilor încep să-şi arate efectele şi asupra iniţiativelor antreprenoriale.
La sfårşitul lunii noiembrie, cånd o serie de mari companii au anunţat că trimit în şomaj tehnic mii de angajaţi pe fondul crizei globale, Constantin Ferşeta a renunţat la jobul de marketing manager la Neogen pentru a-şi porni propria afacere. Vinde „experienţe incredibile“, tot ce este legat de adrenalină, cum ar fi ca într-o singură zi să experimentezi săritura cu paraşuta, zborul cu moto-deltaplanul sau parapanta, dar şi posibilitatea de a întålni VIP-uri. „Se poate spune că acum nu este timpul cel mai potrivit pentru lansarea unei astfel de afaceri, dar nu este imposibil. Criza se simte, pentru că acum este panică în mediul de afaceri, iar în astfel de momente managerii au tendinţa de a tăia tot, mai puţin vånzările“, consideră Constantin Ferşeta, fondator Kuantero.ro. „Totuşi, chiar şi în aceste condiţii se poate porni o afacere, pentru că nu este un cataclism, piaţa merge în continuare, sunt bani, trebuie doar să depui un efort mult mai mare ca să reuşeşti“, adaugă el.
Opinia sa este împărtăşită şi de alţi oameni de afaceri, dar panica instalată în ultimele luni şi în Romånia se resimte la nivelul spiritului antreprenorial. Conform datelor Registrului Comerţului, în luna octombrie a acestui an s-au înfiinţat cu aproximativ 7% mai puţine firme decåt în aceeaşi lună a anului trecut, pentru ca în luna noiembrie numărul de firme înmatriculate să scadă cu 18% comparativ cu intervalul similar din 2007.
Şi totuşi, cei care au curajul să înfiinţeze acum o afacere au şi avantaje. „Pornesc cu un mindset mai pesimist“, spune Radu Georgescu, preşedinte Gecad Group. „Dacă în perioada de boom economic toată lumea vede totul în roz, acum nu mai este aşa. Nu e bine nici să vedem totul în negru, dar o perioadă de depresie parcă îţi aduce aşteptările la un nivel mai realist“, mai spune el.
Duşul rece al crizei
Dificultăţile apar însă la capitolul finanţare, iar băncile recunosc că sunt mai precaute în această perioadă în ceea ce priveşte acordarea de credite pentru antreprenori. „Motivul e simplu: risk managerii ne spun că 80% dintre firme pică în primul an şi jumătate de activitate, iar acesta este un motiv puternic să nu dai finanţare în perioada de criză“, explică László Diósi, preşedinte al directoratului OTP Bank. Iar omul de afaceri Marius Ghenea insistă şi el că problema securizării capitalului de start este critică, „şi aici nu mă refer doar la capitalul necesar în prima lună, ci în primul an sau poate chiar în primele 18 luni, pånă cånd afacerea ar putea să se echilibreze pe cash-flow operaţional“, mai spune el. „În 2009, vom vedea, probabil, foarte multe falimente de mici companii tocmai din această cauză, a optimismului antreprenorilor că vor ajunge la break-even foarte rapid, dar şi a lipsei de planificare financiară pe termen mai lung, pe ideea că „băgăm acum în startup banii de care dispunem, iar dacă vor mai fi necesari în viitor alţi bani, ne vom gåndi atunci la soluţii“.
Analiştii Deutsche Bank susţin că actuala criză financiară are un impact puternic asupra startup-urilor atåt în Europa, cåt şi în Statele Unite. „În perioade de recesiune, companiile şi consumatorii au tendinţa să taie cheltuielile pentru tehnologii şi produse noi, fapt ce diminuează cererea de produse våndute de multe startup-uri inovatoare. În plus, condiţiile de finanţare pentru firmele inovatoare aflate la început de drum devin din ce în ce mai stricte“, declară, pentru revista Capital, Thomas Meyer, economist-şef pentru Europa la Deutsche Bank Research, care adaugă că este probabil ca startup-urile din Europa să fie lovite de criză mai puternic decåt cele din SUA, pentru că finanţarea oferită de fondurile de venture capital s-a contractat mult mai amplu şi mai rapid în UE.
Analiştii Deutsche Bank resping teoria conform căreia cele mai bune afaceri sunt pornite în perioade de criză, în care mulţi oameni capabili preferă să lanseze afaceri decåt să caute un job pe o piaţă a muncii nefavorabilă. „Studiile arată că firmele înfiinţate din necesitate, de exemplu, pentru a evita şomajul, de obicei cresc mai lent şi sunt mult mai puţin inovatoare decåt cele fondate de antreprenori care îşi lansează afacerile pornind de la o oportunitate, şi nu de la necesitate“, susţine Thomas Meyer.
«În 2009, vom vedea foarte multe falimente de mici companii atåt din cauza optimismului antreprenorilor, cåt şi a lipsei de planificare financiară.»
Marius Ghenea, investitor
5% este randamentul pe care l-au obţinut fondurile americane de venture capital în vara 2008. În 2007, randamentul era de 18%
Un pas înapoi
Luna noiembrie a acestui an a consemnat un recul de 2.300 de firme nou-înmatriculate comparativ cu luna similară a anului precedent. În total, au fost înfiinţate 10.172 de societăţi comerciale
