Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a vorbit despre câteva efecte imediate ale crizei politice din România asupra economiei. Potrivit lui, prima reacție este cea a băncilor, care nu mai oferă bani pentru acoperirea deficitelor temporare de Trezorerie.
Marcel Boloș a explicat efectele imediate ale crizei politice în plan economic
Întrebat, înaintea ședinței de Guvern, care sunt efectele acestei crize politice asupra economiei, Marcel Boloș a răspuns:
”Prima reacţie este cea a băncilor, care nu mai ofertează acum disponibilităţi băneşti, nu mai oferă pentru ceea ce înseamnă deficitele temporare de Trezorerie pe care le avem şi sigur e o perioadă destul de incertă până la numirea noului guvern ca să se stabilească şi să definitiveze politicile bugetare ale României şi sperăm ca această criză să înceteze cât de curând”,
Ministrul Finanțelor a spus că același lucru se întâmplă și la Bursă. Potrivit lui, aceste reacții sunt mai mult decât așteptate, având în vedere că era necesar să existe un Guvern stabil, iar ulterior să fie aprobat bugetul și să fie îndeplinite toate procedurile bugetare.
”Reacţionează tot la fel. Dacă noi pe problema aceasta a titlurilor de stat şi a împrumuturilor pe care le facem întâmpinăm dificultăţi şi pe Bursă reacţiile sunt tot la fel.
Sunt mai mult decât aşteptate pentru că trebuia să avem Guvernul stabil şi apoi tot ceea înseamnă bugetul aprobat şi tot ce avem ca proceduri bugetare”, a explicat el.
Întrebat cum vede reacția cursului leu-euro în această perioadă, Marcel Boloș a spus:
”În momentul de faţă am scos o cantitate destul de însemnată de monedă şi euro, şase miliarde de euro am scos din buffer, dar e o perioadă cum spuneam pe care trebuie să o trecem cu bine”.
Avertisment BNR privind deficitul României
Amintim că, recent, Banca Națională a României (BNR) a avertizat că România urmează să înregistreze până la sfârșitul acelui an printre cele mai mari deficite din Uniunea Europeană (UE), atât în ceea ce privește deficitul bugetar, cât și deficitul de cont curent. Potrivit instituției, există atât probleme structurale pe termen lung, cât și factori temporari care contribuiau la această situație.
De asemenea, BNR a prezentat rezultatele unui chestionar referitor la riscurile economice, care arată că cele mai mari bănci din țară au identificat cinci riscuri importante pentru economia românească în perioada de referință, care se încheie în iunie 2024.
Comparativ cu anul precedent, riscurile identificate s-au intensificat considerabil. Printre cele trei riscuri majore se numără:
- Dezechilibrele economice interne, în special deficitele gemene (bugetar și de cont curent), care continuă să reprezinte o vulnerabilitate semnificativă pentru economie.
- Incertitudinea și imprevizibilitatea cadrului legislativ în domeniul financiar, care ar putea afecta stabilitatea sistemului bancar.
- Problemele legate de securitatea cibernetică și provocările aduse de inovarea financiară.
Referitor la deficite, datele din prima jumătate a anului 2024 indică o creștere față de anul anterior, iar prognozele sugerează că România va înregistra unele dintre cele mai mari deficite din Europa până la sfârșitul anului.
Aceasta subliniază faptul că economia se confruntă cu provocări considerabile, iar băncile vor întâmpina dificultăți în gestionarea acestor riscuri. Mai multe puteți citi aici.