Criza semiconductorilor este prognozată să se extindă mai mult decât se previziona anterior, estimându-se ca sfârșitul anului 2022, începutul anului 2023 să reprezinte punctul de start al normalizării acestei piețe.

Pe lângă problemele anterioare de natură logistică și a capacității de producție limitată, s-au adăugat noi provocări aduse de conflictul din Ucraina: întreruperea producției unor materii prime utilizate în producția de semiconductori, precum neon, heliu, litiu sau nichel.

Piața autovehiculelor electrice se află într-o situație destul de sensibilă. Pe de o parte, capacitatea de producție este afectată de criza semiconductorilor, dar pe de altă parte interesul pentru acest sector crește odată cu scumpirea combustibililor fosili de la pompă.

Industria auto, care a fost afectată puternic în perioada de vârf a pandemiei, încă nu și-a revenit din pierderi. Cu toate acestea, cauza este alta. Lipsa continuă de semiconductori a afectat profiturile producătorilor de automobile, pe măsură ce aceștia continuă să reducă producția din cauza penuriei de microcipuri.

Producătorii de cipuri se confruntă cu propriile probleme de aprovizionare în creștere, care sunt accentuate de războiul din Ucraina.

Cererea rămâne ridicată, în timp ce oferta rămâne constrânsă

De asemenea, prețurile la energie sunt un factor important, fabricarea microcipurilor necesitând o cantitate foarte ridicată de energie electrică.

În ultimele luni, aproape toți marii producători de automobile au redus producția și întâmpină dificultăți să furnizeze vehicule la timp.

Cum sunt afectați producătorii auto?

Recent, Toyota a anunțat că va reduce producția de autovehicule cu 100.000 din cauza penuriei de semiconductori. Potrivit unui comunicat al companiei, aceasta a suspendat producția a 16 linii de producție în 10 fabrici, în mai și iunie, din cele 28 de linii din 14 fabrici.

De asemenea, Ford Motor a declarat luna trecută că a oprit producția Ford Mustang de generația a șasea având în vedere contextul actual. 

În plus, Ford a spus că a pierdut 3,1 miliarde de dolari în primul trimestru al anului 2022 din cauza penuriei de cipuri, capacitatea de producție fiind afectată.

Toyota și Ford nu sunt singurele companii care sunt afectate de deficitul de cipuri. 

Cumpărătorii Tesla se confruntă cu o perioadă de așteptare de până la doi ani pentru SUV-ul Model X, pe măsură ce compania întâmpină dificultăți în intensificarea producției. 

Totuși, consumatorii continuă să prefere modelele companiei. Astfel, în martie, Tesla Model Y și Model 3 au fost cele mai bine vândute automobile din Marea Britanie.

În plus, Audi a fost forțată să oprească producția la una dintre principalele sale fabrici din Germania. 

Ce se întâmplă cu mașinile electrice?

Conform raportului Agenției Internaționale a Energiei, vânzările de mașini electrificate, complet electrice și hibride de tip plug-in, s-au dublat la nivel global în 2021, la 6,6 milioane, dar această creștere rapidă a afectat și mai mult lanțurile de aprovizionare deja amenințate de pandemie și de războiul din Ucraina.

În pofida problemelor cu care se confruntă lanțurile globale de aprovizionare, vânzările au continuat să crească puternic și în 2022. Două milioane de mașini electrice au fost vândute la nivel mondial în primul trimestru, ceea ce reprezintă o creștere cu 75% față de aceeași perioadă a anului trecut. 

Numărul de mașini electrice prezente pe drumuri până la sfârșitul anului 2021 s-a ridicat la aproximativ 16,5 milioane, o valoare de trei ori mai mare decât în 2018.

Materialele esențiale, cum ar fi litiul, nichelul și cobaltul sunt în mod deosebit expuse riscului, conform AIE. 

Astfel, prețurile litiului, o componentă esențială pentru producția bateriilor pentru vehicule electrice, au fost de șapte ori mai mari în mai decât erau la începutul anului 2021. 

Prețurile cobaltului mai mult decât s-au dublat, iar prețurile nichelului sunt aproape duble. 

Această creștere a fost rezultatul cererii „fără precedent” de baterii și al „lipsei de investiții structurale în noi capacități de aprovizionare”.

Litiul, nichelul și cobaltul sunt metale utilizate în producția bateriilor pentru vehicule electrice. 

Regiunea Donbas a Ucrainei deține rezerve semnificative de litiu, iar operațiunile de prospectare și minerit au fost întrerupte. 

Rusia este al doilea cel mai mare producător de cobalt și al treilea cel mai important furnizor de nichel, responsabil pentru 4% și, respectiv, 7% din aprovizionarea globală.

Impactul războiului asupra lanțului global de aprovizionare iese în evidență când menționăm că Ucraina este unul dintre cei mai mari producători de neon din lume. 

Acest gaz este esențial în producția de cipuri pentru semiconductori, iar aproximativ 85% dintre cipurile semiconductorilor fabricați în prezent folosesc neon.

Acest trend a avut un impact direct asupra prețului bateriilor, care reprezintă aproximativ o treime din costul noilor vehicule electrice. 

Prețurile bateriilor au scăzut cu 6%, până la 132 de dolari pe kilowatt în 2021, fiind un ritm mai lent decât cel de 13% din 2020.

Agenția a spus că prețurile în continuare ridicate ale metalelor ar putea determina o creștere cu până la 15% a prețurilor bateriilor în acest an. 

Această evoluție pare să întârzie atingerea parității prețurilor dintre mașinile electrice și cele propulsate cu combustibili fosili. 

Diferențele semnificative de preț au reprezentat și unul dintre principalele puncte ce au încetinit procesul de adopție al vehiculelor electrice.

Prețul mediu pentru o mașină complet electrică în Europa a fost de aproximativ 48.000 USD și 58.000 USD pentru un hibrid de tip plug-in. 

Mașinile electrice (inclusiv hibridele plug-in) sunt cu aproximativ 45 până la 50% mai scumpe decât mașinile alimentate cu combustibili fosili.

Cum arată estimările specialiștilor?

Estimările privind remedierea situației nu sunt deloc optimiste. 

CEO-ul Intel, Pat Gelsinger, a declarat că se așteaptă acum ca deficitul de ofertă din industria semiconductorilor să persiste până în 2024.

Acesta a declarat că fenomenul din prezent poate persista din cauza disponibilității restrânse a instrumentelor cheie de producție, ceea ce reprezintă un obstacol în calea extinderii nivelurilor de capacitate necesare pentru a satisface cererea ridicată.

Invazia Ucrainei nu numai că a creat o criză umanitară, dar a dus și la efecte economice extinse. 

În pofida acestor obstacole, vânzările de vehicule electrice obțin tot mai multă tracțiune.

Vehiculele electrice cu baterie (BEV) uzate se vând la fel de repede ca mașinile pe benzină și diesel, pentru prima dată, conform celui mai recent raport INDICATA Market Watch. 

Cererea de BEV continuă să capete un impuls puternic, vânzările de BEV second hand în aprilie fiind cu 68% mai mari de la an la an. 

Un factor important care alimentează acest trend este prețul în continuă creștere al combustibililor fosili.

În același timp, Marea Britanie rămâne singura țară din Europa în care prețurile automobilelor utilizate sunt în scădere. Din aprilie până la începutul lunii mai 2022, prețurile au scăzut cu încă 1,4%, fiind acum cu 0,1 puncte procentuale mai mici decât la începutul lunii ianuarie.

Efectele crizei semiconductorilor, resimțite până în 2023

Lipsa de cipuri pare să aibă un efect care va continua până în 2023 pentru majoritatea producătorilor, iar cu această idee pare că majoritatea companiilor s-au resemnat. 

Astfel, una dintre deciziile luate pentru a combate efectele negative este renunțarea la anumite modele din gama lor de produse, atenția fiind concentrată asupra modelelor cu cea mai mare marjă. În plus, criza semiconductorilor pare să ducă spre o „deglobalizare”, pe măsură ce statele resimt efecte economice tot mai ample și de durată ca urmare a unor lanțuri de producție mai întinse.

Totuși, colaborarea dintre Uniunea Europeană și Statele Unite pare să se consolideze. Deși, inițial, cele două entități se temeau de apariția unei „curse” pentru subvenții în criza semiconductorilor, acum, cele două tabere sunt adeptele cooperării. 

Uniunea Europeană și SUA vor să evite un „duel” având ca miză subvenționarea din partea statului pentru impulsionarea producției de microcipuri printr-o cooperare mai strânsă. Atât UE, cât și SUA vor să investească zeci de miliarde în producția de semiconductori în următorii ani.