MedicalXpress prezintă un studiu efectuat în Italia, potrivit căruia, persoanele care au fost izolate în locuințe timp de două luni s-au confruntat cu o creștere a incidentelor în care le-a fost distrasă atenția sau au uitat ce fac.

Profesorul Brett Hayes de la Facultatea de Psihologie din New South Wales a oferit o serie de declarații în acest sens. Potrivit acestuia, studiul la care au participat 4.000 de persoane a descoperit că 30% din acestea au raportat modificări în procesele cognitive zilnice.

În ceea ce privește problemele obserate, profesorul susține că unele din cele mai întâlnite probleme au fost legate de memorie, precum uitarea locului în care respondenții au lăsat telefonul, probleme cu concentrarea și pierderea ei când doreau să citească o carte sau să se uite la ceva online.

„Începeau o sarcină fără să se gândească la ea, se luau cu altele și începeau apoi o altă sarcină fără să o termine pe prima”, relatează Hayes, un profesor de psihologie cognitivă.

El a mai menționat că persoanele cu probleme emoționale care se simțeau deprimate și stresate au prezentat și mai multe simptome de acest tip.

„De asemenea, a fost mai rău pentru persoanele care aveau probleme emoționale, care se simțeau deprimate, stresate sau anxioase, ele au prezentat mai multe simptome de acest fel. Dar chiar și pentru cei fără stările respective, aceste probleme au fost foarte întâlnite”, mai spune Hayes.

Impactul izolării 

Profesorul a mai adăugat că rezultatele studiului au demonstrat că motivul pentru care memoria noastră zilnică se deteriorează în timpul carantinei ține de faptul că trăim într-un scenariu repetitiv care pune în dificultate creierul nostru în ceea ce privește salvarea și recuperarea memoriilor mai târziu.

„Știm legat de memoria umană că este cu adevărat important contextul. Poate faci ceva acasă, vorbești cu un prieten sau te uiți la un film”, spune Hayes.

„Când avem acele experiențe s-ar putea să fim concentrați asupra părții principale a sa dar creierul nostru de fapt codifică incidental multe alte lucruri precum locul sau momentul în care acest lucru are loc”, explică profesorul.

În același timp, Hayes a mai subliniat faptul că creierul unei persoane este sensibil față de contextul din fundal. Acest lucru ne ajută ajută la salvarae memoriilor într-un fel care face ușoară recuperarea lor la o dată ulterioară.

„Așadar, atunci când contextul se schimbă, ceea ce se întâmplă în viața cotidiană când ne deplasăm și vizităm diferite locuri în momente diferite ale zilei, este ușor să salvăm memorii și să ni le amintim mai târziu”, spune acesta.

Profesorul susține că și în prezent, oportunitățile de deplasare în mediu sunt destul de limitate, iar situația poate deveni dificilă și în următoarea perioadă.

„Însă când ne aflăm în lockdown, oportunitățile de a ne deplasa în mediu și implica în activități diferite sunt foarte limitate. Iar atunci când intrăm în acest ciclu repetitiv, cu variații doar ale aceluiași lucru în fiecare zi, atunci zilele tind să se confunde unele cu altele deoarece avem același context pentru fiecare zi”, explică Hayes.

El a vorbit și despre impactul izolării, care generează dificultăți pentru creier atunci când este vorba despre separearea anumitor experiențe.

„Acest lucru (izolarea) prezintă dificultăți pentru creierul nostru când vine vorba de separarea acelor experiențe și acesta este unul dintre motivele pentru care suferim de ceață mintală în timpul carantinei”, subliniază cercetătorul.

Cum se pot recupera amintirile

În ceea ce privește modul de recuperare odată ce restricțiile sunt ridicate, acesta nu va fi unul simplu. Un alt studiu efectuat asupra unei carantine de două luni impuse în Scoția anul trecut le-a cerut participanților să completeze sarcini care le testau memoria, procesul de luare a deciziilor și atenția selectivă.

Rezultatele studiului atestă că răspunsurile au fost mai slabe în timpul lockdown-ului dar că odată ce restricțiile au fost relaxate, în special izolarea socială, ele au revenit normal destul de rapid.

Totodată, nivelurile de interacțiune socială în timpul izolării au fost de asemenea corelate cu performanța cognitivă. Profesorul susține că persoanele care au interacționat și în timpul carantinei au avut rezultate mai bune.

„Persoanele care au reușit să își mențină interacțiunile online în timpul carantinei s-au descurcat mai bine cu aceste sarcini”, spune Hayes.

În concluzie, Hayes susține că izolarea socială dăunează proceselor cognitive, motiv pentru care este necesar ca persoanele să mențină un nivel de interacțiune măcar în mediul online.

„Așadar, izolarea socială este foarte dăunătoare funcționării proceselor noastre cognitive dar dacă putem menține un anumit nivel de interacțiune cu cine este cu noi în casă sau online, acest lucru pare benefic pentru funcționarea noastră cognitivă”, susține acesta.

În același timp, cercetătorii au mai descoperit că persoanele care au avut conversații în ultimele 3 zile înainte de testare au fost puțin mai protejate de probleme cognitive în timpul izolării prelungite. Pe de altă parte, în prezent sunt derulate și alte studii care cercetează acum relatările unor persoane cu opțiuni limitate de interacțiune despre importanța variației programului și mișcării zilnice.

În acest context, profesorul le recomandă persoanelor să facă mișcare fizică de câte or pot pe zi, pentru a permite creierului să ”codifice”” acele zile.

„Din punct de vedere al memoriei, dacă puteți face mișcare fizică în afara casei, variați acele trasee de la o zi la alta pentru a permite creierului să codifice acele zile într-un context diferit dacă vreți să vă amintiți puțin mai bine ce ați făcut în fiecare zi”, spune profesorul Hayes.