Veniturile bugetare au fost supraevaluate în 2008 pentru a justifica angajarea de cheltuieli sociale mari. Astfel, s-a ajuns la sfârşitul anului la un deficit record, de 5,2% din PIB, care va fi greu de finanţat şi va afecta încrederea investitorilor.
Deficitul bugetului consolidat a fost în 2008 mai mult decât dublul ţintei programate la 2,3% din PIB. Închiderea anului cu un sold negativ de peste 5% din PIB generează, pe lângă problema finanţării lui – care este destul de spinoasă în contextul crizei financiare -, şi o lipsă de încredere din partea mediului investiţional, care priveşte acum cu mai multă reticenţă apariţia unor dezechilibre macroeconomice.
Totodată, depăşirea nivelului de 3% din PIB, unul dintre criteriile de aderare la zona euro, va atrage declanşarea unei proceduri de monitorizare şi chiar sancţionare a României de către Comisia Europeană.
Venituri bugetare umflate
Cum s-a ajuns la acest deficit uriaş, în condiţiile în care, începând din 2002, deficitul a fost ţinut strâns, între 1,5% şi 2,5% din PIB? Reprezentanţii Finanţelor recunosc că bugetul a fost construit pe premise false. Veniturile au fost supraestimate pentru a putea fi justificate cheltuielile tot mai mari pe care şi le-a asumat. În ciuda avertismentelor instituţiilor financiare şi ale analiştilor economici, Guvernul a susţinut că programarea bugetară nu este prea „optimistă“.
Pe final de mandat, când deficitul începuse să derapeze – atingând 3% din PIB în noiembrie – fostul ministru de finanţe, Varujan Vosganian, a spus că execuţia s-a dezechilibrat ca urmare a scăderii încasărilor de la companiile afectate de criza financiară. Oficialii ministerului arată, însă, că din cauza crizei veniturile s-au diminuat cu numai trei-patru miliarde de lei, iar avansul deficitului era de aşteptat atâta timp cât veniturile au fost umflate în programarea bugetară până la 36,5% din PIB, un procentaj nerealist raportat la rezultatele anilor anteriori, de aproximativ 32% din PIB.
De altfel, ritmul de colectare bugetară a fost relativ constant, de la lună la lună, situându-se în jurul a 2,6% din PIB. Prin urmare, la sfârşitul lunii octombrie, veniturile erau de 26,9% din PIB, iar după 11 luni ajunseseră la 29,1% din PIB. În noiembrie, a avut loc o încetinire a încasărilor faţă de lunile anterioare, de 0,5% din PIB. Pe de altă parte, cheltuielile s-au accelarat pe final de an, conform „tradiţiei“.
Majorarea deficitului în ultimele două luni era uşor de anticipat având în vedere că, în ultimii ani, luna decembrie a însemnat cheltuieli între 1,5% şi 2% din PIB. Cheltuielile care au grevat cel mai mult bugetul şi au dus la deficitul de 5,2% din PIB au fost cele destinate domeniului social, însemnând salarii, pensii, indemnizaţii, ajutoare de tot felul.
Lunar au fost alocate circa cinci miliarde de lei pentru asistenţa socială şi alte trei miliarde de lei pentru cheltuielile de personal.
Greu de finanţat
Finanţarea deficitului este, în prezent, un obiectiv dificil pentru Guvern pe măsură ce sursele la care poate apela sunt destul de puţine. În timp ce ministrul finanţelor spune că ia în calcul discuţii cu Banca Europeană de Investiţii, Comisia Europeană şi chiar Fondul Monetar Internaţional, preşedintele Traian Băsescu declară că un împrumut de la FMI este exclus.
„Va trebui să fim foarte chibzuiţi pentru că avem o problemă: economia României nu mai poate fi aşezată în matricea Fondului. Am depăşit marginile matricei pe care Fondul le impune unei economii, şi nu numai economiei, ci şi societăţii“, arată preşedintele.
„Un acord cu FMI este perceput pozitiv de investitori deoarece condiţiile acestuia forţează guvernul să implementeze o disciplină a cheltuielilor bugetare. Un acord cu FMI ar deschide şi accesul la alte surse de finanţare, cum ar fi cele de la UE sau Banca Mondială.
Însă, trebuie evitat ca un asemenea acord să impună condiţii care ar putea amplifica scăderea economică, cum ar fi creşterea taxelor“, consideră Laurian Lungu, director Macroanalitica.
Atragerea finanţării este cu atât mai dificilă cu cât percepţia investitorilor asupra României s-a deteriorat pe măsură ce s-au accentuat dezechilibrele macroeconomice.
„În contextul actual de incertitudine maximă pe piaţa investiţională globală, situaţia devine mai tensionată odată ce politicile macroeconomice româneşti îşi pierd credibilitatea“, apreciază Rozalia Pal, Head of Macroeconomic Research, Unicredit Ţiriac Bank.
„Având în vedere că sursele de finanţare ale sectorului privat devin tot mai restrânse şi costisitoare se aşteaptă o reaccelerare a datoriei publice, iar negocierea unor linii de finanţare de la instituţiile financiare internaţionale devine tot mai probabilă, cu o nevoie de finanţare externă de cel puţin 15-20 de miliarde de euro“, precizează aceasta.
Nivelul deficitului bugetar din 2008 va pune presiune şi pe construcţia bugetului pentru acest an, aflat încă în dezbaterea Executivului. Pornind de la rezultatele execuţiei pentru anul trecut, Finanţele vor fi obligate să-şi stabilească o ţintă mai puţin ambiţioasă decât cea anunţată în decembrie de ministrul Pogea, care miza pe 1,7% din PIB.
5,2% din PIB a fost deficitul bugetului consolidat în 2008, potrivit celor mai recente estimări ale Guvernului, cu mult peste ţinta anuală şi peste nivelul maxim admis în UE
