Guvernul viitor va fi obligat să taie masiv cheltuielile prin concedieri şi reduceri de salarii pentru a compensa întârzierea reformelor din acest an. Dacă măsurile se vor dovedi insuficiente, va urma majorarea taxelor.

Populismul clasei politice, exacerbat de campania electorală, a împins România într-o situaţie critică. Reformele bugetare promise de ministrul interimar al finanţelor, Gheorghe Pogea, nu au fost realizate şi statul a continuat să se împrumute, în principal, pentru cheltuielile curente. Astfel că, până la sfârşitul lui 2009, datoria publică va ajunge în jurul a 30% din PIB, de la 21,5% din PIB anul trecut. Serviciul datoriei publice este estimat la peste 57 miliarde de lei anul acesta, în creştere de patru ori faţă de 2008. În aceste condiţii, finanţarea externă – de la Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială – este nu doar cea mai ieftină, dar şi cea mai accesibilă pentru România în acest moment.

Banii însă nu vor veni fără reforme dure ale cheltuielilor publice prin care deficitul bugetar să fie coborât la 5,9% din PIB în 2010. Reducerea salariilor în sectorul public şi concedierile nu mai pot fi amânate, aşa cum s-a întâmplat în acest an, în ciuda declaraţiilor repetate ale guvernanţilor că sunt imperios necesare măsurile de ajustare a cheltuielilor. Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a avertizat că România are nevoie de o ajustare optimală a economiei, ceea ce înseamnă reducerea cheltuielilor publice, în special a celor care nu aduc locuri de muncă sau venituri viitoare. Declaraţia este în acelaşi ton cu cea a şefului misiunii FMI în România, Jeffrey Franks. „Reducerea deficitului bugetar a fost comparată de multe ori cu strângerea curelei, dar acest lucru se poate realiza pe termen scurt, iar sectorul public are nevoie de dietă, să controleze ceea ce consumă, pe termen lung”, a afirmat acesta.

Estimările analiştilor economici arată că, în 2010, reformele bugetare nu vor mai putea fi evitate. Şi, chiar mai mult decât atât, există riscul majorării taxelor pentru că reforma cheltuielilor publice a fost prea mult amânată.

FMI, schimbare de atitudine

Acordul cu FMI va continua, dar este clar că nu în orice condiţii. Echipa de la Washington va fi mai puţin flexibilă anul viitor. „Cred că FMI va insista foarte mult pentru reducerea deficitului la 5,9% din PIB, iar politicienii mizează greşit pe faptul că tranşele vor veni oricum. Şi aşa cei de la FMI au fost cât s-a putut de indulgenţi, ceea ce a indus un hazard moral în clasa poltică”, consideră analistul economic Nicolae-Alexandru Chidesciuc. Primele avertismente din partea FMI au apărut deja la vizita misiunii din noiembrie. „Continuarea acordului încheiat de România cu FMI va fi dificilă dacă nu va exista un guvern care să dorească să ţină sub control deficitul bugetar în 2010“, a spus Franks. Mai mult, FMI a anticipat că deficitul bugetar agreat pentru 2009, de 7,3% din PIB, va fi depăşit cu 0,5% din PIB. Ministerul de Finanţe este forţat în acest context să caute surse de finanţare pe piaţa internă, unde dobânzile sunt de circa trei ori mai mari decât cele plătite FMI.

În două luni, 5 miliarde euro

După anunţul instituţiilor inter­naţionale că tranşele de împrumut vor fi acordate numai după aprobarea bugetului pe 2010, a legii pensiilor şi a legii responsabilităţii fiscale, Ministerul Finanţelor s-a împrumutat de la băncile comerciale din România cu 793 milioane de euro la o dobândă de 5,25%. Însă împrumuturile sunt preponderent în lei, iar dobânzile se situează, în prezent, în jur de 10%.

Potrivit secretarului de stat în Ministerul Finanţelor Bogdan Drăgoi, statul nu este dispus să plătească băncilor dobânzi mai mari de 10%. „Un maxim de 10%, sub 10% eventual, e un preţ corect. E posibil să mai emitem şi titluri în valută. Pentru finalul anului, finanţarea se va face de pe piaţa internă, în euro şi lei“, spune acesta. Ministerul a acceptat la începutul anului şi dobânzi de peste 14% pentru a plăti facturile restante din 2008 în valoare de circa 1,5 miliarde de euro.

În cazul în care va respinge ofertele băncilor din cauza dobânzilor prea mari, statul va acumula din nou datorii către mediul privat. Prioritare însă pentru Guvern sunt plata salariilor şi a pensiilor până la sfârşitul anului. Pentru a-şi achita toate datoriile, Guvernul ar avea nevoie de împrumuturi de încă aproximativ patru miliarde de euro, iar atragerea acestei sume în următoarea lună şi jumătate este destul de puţin probabilă. Astfel că statul va intra în anul următor cu arierate din 2009, iar modificarea structurii cheltuielilor bugetare va fi foarte presantă.

Dacă această realocare (a cheltuielilor n.r.) nu se face, altă opţiune este ma­jorarea impozitelor. Exact ce nu ne trebuie în­tr-o astfel de perioadă.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR

Problema e deficitul bugetar. E periculos ritmul de creştere al datoriei publice dacă nu vom lua măsuri de consolidare fiscală.
Gheorghe Pogea, ministrul finanţelor

1,7 miliarde de euro, însemnând 1,5% din PIB, reprezintă cheltuielile statului cu dobânzile, potrivit ministrului de finanţe  Gheorghe Pogea