Inflația părea a fi un subiect de ordinul trecutului pentru mai mulți ani. Pentru o perioadă lungă de timp, băncile centrale au încercat să stimuleze creșterea prețurilor, în principal prin majorarea salariilor, arată XTB Polonia.
Țintele de inflație au fost mai mult decât atinse, din păcate în mare parte prin factori ce țin de ofertă. Este uneori dificil să răspundem la întrebarea dacă inflația ridicată este cauzată de creșterea prețurilor mărfurilor sau, mai degrabă, inflația ridicată determină o creștere a prețurilor mărfurilor (deoarece investitorii încearcă să se protejeze împotriva prețurilor mai mari).
Putem afirma destul de clar că, în prezent, creșterea prețurilor mărfurilor a determinat creșterea omniprezentă a prețurilor tuturor produselor.
În această analiză, ne vom orienta către prețurile de consum și către grupurile individuale de mărfuri din SUA și Zona Euro.
Impactul direct al prețurilor mărfurilor asupra inflației
În analiza contribuției inflației de consum, am ales acele categorii care pot fi ușor și direct legate de prețurile corespunzătoare mărfurilor.
Desigur, modificările de preț în cazul acestor categorii depind și de alți factori precum costurile cu forța de muncă.
Cu toate acestea, nu se poate nega că recenta creștere a importanței acestor categorii este în primul rând rezultatul creșterii prețurilor mărfurilor.
Anul trecut, multe clase de materii prime au crescut cu câteva zeci de procente, așa că nu ar trebui să fie surprinzător faptul că aceste categorii selectate au câștigat o importanță uriașă.
Privind din perspectiva pe termen lung, impactul unor categorii precum pâinea, cerealele, carnea, cafeaua, energia casnică și combustibilul pentru transport este neglijabil:
În Statele Unite, contribuția comună a acestor categorii reprezintă 0,1% la o inflație medie de 2%. În Zona Euro, impactul categoriilor de materii prime în ultimii 10 ani este de aproximativ 0,3%, inflația medie fiind de 1,3%.
Analizând datele de mai sus, se poate ajunge la o concluzie similară cu cea a altor economiști: mărfurile au un impact limitat asupra inflației pe termen lung.
Cu toate acestea, situația este acum destul de diferită. Analizând datele din ultimele 12 luni, și mai ales datele din luna martie, categoriile de mărfuri selectate reprezintă aproximativ 50-60% din inflație pentru Zona Euro, în timp ce pentru SUA este de 30%. Ce ar mai trebui să urmărim?
Resursele energetice au cea mai mare pondere, atât cele de uz casnic cât și cele utilizate pentru producerea de energie electrică și căldură.
Inflația la nivelul producătorilor din această categorie a crescut cu aproape 100% de la an la an.
Categoriile de mărfuri agricole sunt mai puțin importante în datele globale privind inflația, dar contribuția lor a crescut de câteva ori față de media pe termen lung.
Impactul prețurilor interne la energie în SUA este mult mai mic decât în Zona Euro, dar acest lucru se poate datora modului în care sunt definite categoriile.
În Statele Unite, categoria adăpost („shelter”, care implică în principal costurile de închiriere) a crescut semnificativ, ceea ce indică indirect și o creștere semnificativă a prețurilor la energie.
Se pare că, pe termen lung, impactul prețurilor mărfurilor asupra inflației este destul de limitat. Pe de altă parte, într-o perioadă în care creșterile de preț la materiile prime ajung la câteva zeci de procente, contribuția acestora depășește adesea 50%.
Sursa: Macrobond, XTB
Impactul indirect al mărfurilor asupra inflației
Am observat că impactul direct al prețurilor mărfurilor asupra inflației pe termen lung este destul de limitat, în timp ce pe termen scurt este mult mai important.
Cu toate acestea, trebuie amintit că prețurile materiilor prime și, în special, prețurile materiilor prime energetice, au un impact indirect puternic asupra costurilor în aproape fiecare sector al economiei.
De exemplu, energia este un cost semnificativ al producției de pâine precum și al transportului acesteia.
Un alt exemplu este cafeaua, care este adesea transportată din America de Sud, Africa sau Asia în cealaltă parte a lumii.
De fapt, ar putea exista nenumărate exemple de unde este nevoie de energie pentru transport.
Jerome Powell, președintele Rezervei Federale din SUA, a subliniat recent în timpul audierii în fața Congresului că de fiecare dată când prețul petrolului crește cu 10 dolari pe baril, acesta adaugă 0,2 puncte procentuale la inflație.
Aceste cifre sunt mari, având în vedere că ponderea prețurilor carburanților în inflația CPI din SUA și din alte țări este de obicei în jur de 4-5% (direct).
Dorim să subliniem că, pe lângă energie și alimente, sunt în creștere și prețurile metalelor industriale, care sunt coloana vertebrală în construcția infrastructurii și a mijloacelor de transport.
De exemplu, se estimează că prețurile oțelului, cuprului, aluminiului și nichelului reprezintă 10% din toate costurile de producție a mașinilor.
Dacă luăm în considerare prețurile în creștere ale tuturor materiilor prime, menționate mai sus, care sunt utilizate în producția de mașini, costul produsului final trebuie să fie mai mare.
Merită să ne amintim că, în cazul unei economii sănătoase, prețurile mai mari ale mărfurilor s-ar putea să nu se traducă neapărat într-o creștere a prețurilor produsului final. Este legat de efectul de scară.
În plus, producătorii nu transmit întotdeauna toate costurile către consumatori.
Volatilitatea inflației PPI este cu siguranță mai mare decât cea a inflației CPI.
Cu toate acestea, dacă inflația PPI atinge niveluri extreme, cum ar fi 30% pe an în Germania sau 15% anual în SUA, atunci trebuie să presupunem că unele dintre costuri vor fi în cele din urmă transferate consumatorilor.
Cu alte cuvinte, dacă prețul nichelului sau zincului crește cu 100%, dar economia este stabilă, atunci există șanse mari ca aceste costuri să nu fie transferate asupra consumatorilor pentru a evita reacția negativă a acestora.
Pe de altă parte, atunci când toate mărfurile sunt scumpe și, în același timp, cererea este puternică, companiile vor încerca la un moment dat să rămână profitabile chiar și cu prețul pierderii cumpărătorilor.
Prin urmare, măsurarea impactului pe termen lung al prețurilor mărfurilor asupra inflației poate fi înșelătoare.
Mărfurile au cel mai mare impact asupra inflației tocmai atunci când aceasta crește brusc, cel mai rău moment posibil din punctul de vedere al consumatorului.
Inflația la nivelul producătorilor, unde impactul mărfurilor este mai mare, este mult mai volatilă. Materiile prime foarte scumpe îi pot obliga pe producători să transfere costurile către consumatori într-o măsură și mai mare.
Sursa: Macrobond, XTB
Cum pot beneficia investitorii de situația actuală?
Deseori se spune că inflația îi obligă pe investitori să cumpere active fizice, cum ar fi mărfuri, pentru a-și proteja fondurile împotriva scăderii puterii de cumpărare.
În acest caz, investitorul poate alege fie o abordare pasivă, fie una activă.
Primul scenariu se poate realiza prin investiția într-un ETF (Exchange Traded Fund) sau ETC (Exchange Traded Commodity).
În acest caz, nu se poate folosi efectul de levier și nu se pot plasa poziții short (vânzare în lipsă), iar unitățile fondului sunt tranzacționate conform orarului bursei la care sunt listate.
Cea mai extinsă gamă de expunere la mărfuri este oferită de instrumentul iShares Diversified Commodity SWAP UCITS ETF (ICOM.UK în oferta XTB), care își propune să reproducă evoluția indicelui Bloomberg Commodity USD Total Return Commodity.
Fondul ETF bazat pe indicele de mărfuri Bloomberg este puternic corelat cu țițeiul, deși nu în proporție de 100%. Acest lucru se datorează importanței foarte mari a țițeiului în indicele de mărfuri.
Sursa: xStation5
Se poate obține expunere și pe o singură piață. De exemplu ETC Deutche Boerse Commodities Gmbh Xetra-Gold Bearer Notes (4GLD.DE) urmărește dinamica prețului aurului.
Pentru petrol, acesta ar putea fi Wisdomtree Crude WTI Crude Oil (CRUD.UK), care nu numai că urmărește subindicele Bloomberg pentru cotația WTI, dar oferă și un randament colateral.
O abordare mai proactivă implică decizia de a investi în mărfuri prin CFD-uri.
În acest caz, există o gamă largă de materii prime, unde se poate utiliza efectul de levier, se pot plasa atât poziții long (de cumpărare), cât și short și tranzacționarea se realizează 24/5.
Cele mai populare piețe de materii prime sunt petrolul (OIL), gazele naturale (NATGAS), cafeaua (COFFEE), grâul (WHEAT) și cuprul (COPPER).
Există și o modalitate indirectă de a investi în acest grup de active.
Investitorii pot cumpăra acțiuni ale companiilor care se ocupă, de exemplu, cu extracția de materii prime precum cele ale companiei poloneze KGHM (KGH.PL), ale cărei acțiuni sunt strâns corelate cu prețurile cuprului, sau Shell (RDSA.UK), ale cărei acțiune sunt foarte strâns legate de prețurile petrolului.
De asemenea, putem găsi companii mai „exotice”, care operează pe piețe care nu sunt ușor accesibile, prin contracte, precum Lithium Americas Corp. (LAC.US), ale cărei acțiuni sunt corelate cu prețurile litiului, sau Cheniere Energy (LNG.US), care este corelată cu prețul GNL (gaz natural lichefiat).
Cât va dura mișcarea de creștere?
Ciclurile de creștere ale mărfurilor pot dura chiar și 10 ani.
Teoretic, ultimul minim local a fost atins la începutul pandemiei, în martie 2020.
Acest lucru ar însemna că suntem abia la începutul trendului ascendent.
Desigur, inflația rampantă poate duce și la o recesiune care ar putea împinge prețurile mărfurilor în jos.
Un alt factor care merită urmărit este creșterea ratelor dobânzilor, care ar putea face din obligațiuni o investiție relativ sigură și profitabilă.
Cu toate acestea, trebuie amintit că prețurile materiilor prime sunt influențate de mulți factori care pot duce la continuarea tendințelor actuale pentru mulți ani de acum înainte.
Ponderea mărfurilor energetice în PIB-ul global este cu adevărat mare și a crescut în ultimii ani, ceea ce indică faptul că modificările prețurilor acestei clase de active pot avea un impact semnificativ asupra inflației în viitorul apropiat. Prețurile unor mărfuri se apropie de maximele istorice, însă cele mai importante sunt încă mult sub maximele istorice.
Sursa: Bloomberg, XTB
