'Cel puţin deocamdată, nu avem o criză în regiune sau a pieţelor emergente în general, iar filierele propagării vreunei crize a rublei către sistemul financiar şi economic al României nu sunt solide. Nici variabilele cu care este corelată deprecierea monedei ruseşti – declinul cotaţiilor petrolului şi aprecierea dolarului american – nu se conturează ca elemente destabilizatoare ale economiei româneşti. În ceea ce priveşte declinul abrupt al cotaţiilor petrolului, preţurile combustibililor locali sunt, de regulă, relativ inelastice, mai ales atunci când cotaţiile internaţionale scad', a explicat Mihai Nichişoiu, Global Macro Strategist, Tradeville.

Acesta a subliniat că aprecierea dolarului american nu are efecte, în condiţiile în care România nu este o economie emergentă cu deficite impresionante ale contului curent şi, mai mult, 'nu a experimentat în ultimii ani vreo euforie' a unor intrări masive de capital străin care să rişte o decontare violentă într-un mediu al unui dolar american tot mai puternic.

Conform analizei, pentru rublă, pe termen mai lung, perspectivele rămân sumbre. 'Deprecierea acesteia ar putea să ia o pauză dacă petrolul se stabilizează, iar dolarul american se corectează negativ. Însă, atât declinul cotaţiilor petrolului, cât şi aprecierea dolarului american reprezintă fenomene structurale, cu un trend dificil de inversat. Deprecierea rublei s-a transformat într-o criză valutară la începutul acestei săptămâni, când, deşi banca centrală a ridicat substanţial dobânda cheie la 17%, rubla a pierdut în numai câteva ore aproape o treime din valoare în fata dolarului american. Foarte probabil, banca centrală va interveni direct în piaţa valutară şi/sau va majoră dobânzile din nou, dar evoluţia viitoare a rublei va ţine mai degrabă de contextul global-macro, în general, şi de cotaţiile petrolului, în particular', se mai arată în analiză.

Potrivit acesteia, determinanţii interni ai deprecierii sunt nesemnificativi. Motivaţia investitorilor de a retrage capitaluri din Rusia pe filiere pur geopolitice e probabil să se fi diminuat puternic în ultimele câteva luni. Influenţa administraţiei politice de la Kremlin în activitatea economică nu s-a simţit aproape deloc în acest an. De asemenea, banca centrală a Rusiei, sub conducerea Elvirei Nabiullina, a luat decizii coerente şi prudente. (Sursa: Agerpres)