Poluarea aerului este o problemă tot mai mare care, conform Organizației Mondiale a Sănătății, constituie una din cele mai mari amenințări pentru sănătate la nivel global, cauzând 7 milioane de decese anual. Copiii și vârstnicii sunt cei mai sensibili, susţine OMS.

Poluarea aerului poate contribui la boli ca Alzheimer sau Parkinson?

Analizarea impactului poluării aerului asupra creierului a fost mai dificilă decât pentru alte organe din cauza inaccesibilității sale, așa că nu a fost cercetată foarte intens. Dacă poluarea aerului poate cauza/ contribui la boli ca Alzheimer sau Parkinson, nu este încă foarte clar pentru oamenii de ştiinţă.

Dar, în 2002, toxicologul și neuropatologul Lilian Calderón-Garcidueñas, de la Universidad del Valle de México din Mexico City, a examinat țesutul cerebral aparţinând unui număr de 40 de câini care trăiseră în oraș și al altor 40 care au trăit într-o zonă rurală, cu aer mai curat.

Creierele câinilor care au trăit în oraș prezentau semne de neurodegenerare

Descoperirea sa a fost următoarea: creierele câinilor care au trăit în oraș prezentau semne clare de neurodegenerare, în timp ce ale patrupedelor din mediul rural era mai sănătos, scrie Kffhealthnews.

Calderón-Garcidueñas a continuat să studieze creierul a sute de oameni din Mexico City, dintre care doar unul nu a prezentat semne de neurodegenerare. Asta a condus la concluzia că expunerea cronică la poluarea aerului poate afecta negativ sistemele olfactive ale oamenilor, de la o vârstă fragedă, și îi poate expune unor boli neurodegenerative precum Alzheimer și Parkinson.

Poluarea pare să provoace simptome, să le agraveze și chiar să ia forme ciudate

Rolul cel mai mare îl au particulele, a spus Calderón-Garcidueñas.

„Nu cele mari, ci cele minuscule, care pot trece orice bariere. Putem detecta nanoparticule în interiorul neuronilor, în interiorul celulelor gliale, în interiorul celulelor epiteliale. Vedem, de asemenea, lucruri care nu ar trebui să existe deloc – titan, fier și cupru”, spune ea.

Unii psihoterapeuți spun că au pacienți cu simptome care decurg din poluarea aerului. Nu numai că poluarea pare să provoace simptome sau să le agraveze, ci ia şi forme ciudate.

„Dacă facem exerciții și petrecem timp în natură, devenim mai rezistenţi”, spune Kristen Greenwald, asistent social de mediu și profesor adjunct la Universitatea din Denver. „Mulți oameni fac asta afară. Acesta este mecanismul lor de a face față; este liniștitor pentru sistemul nervos”, adaugă el.

Factorii de mediu ar trebui încorporați în evaluările medicilor

În zilele în care poluarea este foarte mare, mulți dintre clienții ei „nu pot ieși afară fără să simtă că se îmbolnăvesc sau că sunt mai stresați”.

Megan Herting, care cercetează impactul poluării aerului asupra creierului uman, la Universitatea din California de Sud, crede că factorii de mediu ar trebui încorporați în evaluările medicilor, în special în locuri precum Southern California și Colorado’s Front Range, unde nivelurile ridicate de poluare a aerului sunt o problema cronică.

În ultimele două decenii, odată cu noile tehnologii, cercetările privind poluarea aerului și impactul acesteia asupra sistemului nervos uman s-au dezvoltat treptat. Cercetările arată că particulele minuscule ocolesc sistemele de filtrare ale corpului pe măsură ce sunt inspirate prin nas și gură și călătoresc direct în creier.

Particulele fine și ultrafine, care provin din evacuarea motorinei, funingine, praf și fum de la incendii, printre alte surse, conțin metale care agravează impactul acestora.